Dr. Renee Engeln, „Când ești bolnavă de frumusețe, nu te poți conecta cu lumea”

În ultimii ani, tot mai mulți cercetători au documentat impactul mitului frumuseții asupra influencerilor. Iar unul dintre aceștia este Dr. Renee Engeln, autoarea cărții "Beauty Sick: How the Cultural Obsession with Appearance Hurts Girls and Women".

Renee Engeln este profesoară de psihologie la Northwestern University (Illinois, SUA), autoare, cercetătoare și speaker, cunoscută mai ales pentru studiile sale despre relația dintre imaginea corporală, cultura frumuseții și sănătatea psihologică a femeilor.

Este una dintre cele mai influente voci contemporane în lupta împotriva standardelor toxice de frumusețe și susținătoare a unei imagini corporale sănătoase.

În cartea sa,  "Beauty Sick: How the Cultural Obsession with Appearance Hurts Girls and Women", arată cum cultura vizuală obsesivă a frumuseții afectează profund femeile, inclusiv pe cele care profită financiar de imaginea lor.

În acest sens, a realizat cercetări ample despre cum obsesia societății pentru frumusețea fizică afectează sănătatea mintală a femeilor — inclusiv a celor care câștigă bani de pe urma propriei imagini (precum modelele, influencerițele sau vedetele).

Termenul „beauty sick” ("bolnavă de frumusețe"), folosit în cartea sa, descrie starea psihologică și emoțională în care femeile ajung să își dedice o parte semnificativă a timpului, energiei și resurselor pentru a-și controla sau îmbunătăți aspectul fizic. Astfel, preocuparea excesivă pentru cum arăți îți fură energia, timpul și încrederea în sine, reducându-ți capacitatea de a trăi și a te afirma cu adevărat.

„Când ești bolnavă de frumusețe, nu te poți conecta cu lumea, pentru că ești prea ocupată să te îngrijorezi de cum arăți în timp ce faci asta.”  (Dr. Renee Engeln)

Dr. Engeln a explorat conceptul de „beauty sickness” (boala frumuseții), evidențiind modul în care obsesia culturală pentru aspectul fizic afectează profund femeile, deturnându-le atenția și energia de la activități semnificative către preocupări legate de imaginea corporală. Ea a subliniat că această focalizare excesivă asupra aspectului exterior poate împiedica femeile să se implice activ în lume și să contribuie la schimbări pozitive în societate.

3 consecințe importante ale obsesiei pentru frumusețe

1.     Obsesia pentru frumusețe limitează potențialul femeilor

Multe femei își măsoară valoarea personală în funcție de cât de aproape sunt de standardele dominante de frumusețe. Asta le face să evite ocazii de afirmare, vorbit în public sau asumarea unor roluri de conducere, de teamă că nu „arată bine”.

 

2.     Autoprezentarea constantă, o muncă invizibilă

Influencerițele și femeile expuse public sunt adesea prinse într-un cerc vicios: cu cât câștigă mai mult din imagine, cu atât presiunea e mai mare să mențină o „perfecțiune” estetică constantă.

Această presiune consumă resurse cognitive: în loc să se concentreze pe idei sau pasiuni, ele sunt preocupate de unghiuri, lumini, haine, greutate.

3.     Frumusețea ca formă de control

Când frumusețea este percepută ca un capital (monetizabil pe Instagram, YouTube, TikTok), femeile pot simți că nu au voie să îmbătrânească, să arate „neîngrijite” sau vulnerabile.

Dr. Engeln a observat că aceste femei pot deveni anxioase, obsedate de intervenții estetice sau epuizate emoțional.

 

În ceea ce privește femeile influencer, chiar dacă acestea par a fi "beneficiarele" directe ale mitului frumuseții (prin faima și veniturile obținute), Dr. Engeln argumentează că multe dintre ele sunt la fel de afectate psihologic ca publicul lor. În plus, trăiesc cu teama de a nu fi „suficient de frumoase” sau de a fi abandonate de urmăritori. Pericolul remarcat este acela că pot deveni „frumoasele bolnave”, adică dependente de imaginea idealizată a propriei persoane.

Într-un interviu acordat NPR, Engeln povestește despre studentele care i-au spus:

„Știu că sunt inteligentă și am planuri mari, dar mă simt nevrednică dacă nu sunt și frumoasă.”

Aceeași logică se aplică multor influenceri: chiar dacă au succes sau sunt apreciate pentru conținutul lor, simt că imaginea fizică este cheia valorii lor și devin prizonierii acesteia.

 

În viziunea Dr. Renee Engeln, chiar și femeile care câștigă bani sau prestigiu datorită aspectului fizic nu sunt scutite de suferința psihologică pe care o provoacă mitul frumuseții. Ele pot deveni victime ale aceleiași culturi pe care o alimentează, trăind cu anxietate, frică de îmbătrânire sau chiar dezgust față de propria imagine „nefiltrată”.

In concluzie, mitul frumuseții afectează nu doar consumatorii de conținut, ci și creatorii acestuia, adică influencerii înșiși. De multe ori, aceștia devin prizonierii propriei imagini „perfecte” și se confruntă cu tulburări de imagine corporală, presiuni sociale și epuizare psihică.