Biasul atractivității, atribuirea de trăsături pozitive persoanelor atrăgătoare

Biasurile sunt acele tendințe subtile (uneori invizibile la prima vedere) care ne fac să favorizăm sau, dimpotrivă, să respingem anumite persoane, grupuri sau idei într-un mod care nu este tocmai corect sau echitabil. Le putem adopta fără să ne dăm seama, mai ales din mediul în care trăim: familie, comunitate, media, cultură.

De exemplu, putem avea biasuri (fără intenție) față de alte femei, față de grupuri etnice, orientări sexuale, identități de gen, clase sociale sau chiar față de anumite convingeri politice sau religioase. Chiar și în mediul profesional sau academic, biasurile pot influența modul în care evaluăm idei sau persoane.

La rădăcina biasului se află o perspectivă limitată – lipsa unei deschideri reale către ce e diferit. Aceasta este legată de intuițiile noastre, de experiențele personale, dar și de prejudecăți care pot fi moștenite sau învățate.

Biasul atractivității este unul dintre cele mai cunoscute tipuri de biasuri și se numește oficial "biasul de atractivitate" sau "efectul halo". Acesta este tendința noastră de a presupune că persoanele atractive din punct de vedere fizic au și alte calități pozitive – cum ar fi inteligența, amabilitatea, competența sau onestitatea – chiar dacă nu avem dovezi clare pentru aceste trăsături.

 

Câteva exemple comune ale biasului atractivității:

La angajare: Persoanele considerate atrăgătoare au adesea mai multe șanse să fie angajate sau promovate, chiar dacă nu sunt neapărat mai competente. Aspectul fizic poate influența percepția despre inteligență, profesionalism sau leadership – fără ca aceste calități să fie demonstrate în mod real;

În justiție: Studiile arată că persoanele atrăgătoare pot primi pedepse mai blânde în instanță sau sunt mai ușor considerate „nevinovate”. Aparența influențează percepția despre caracter;

În educație: Elevii sau studenții percepuți ca fiind atrăgători pot primi mai des aprecieri pozitive din partea profesorilor, note mai mari sau tratament mai blând – chiar dacă performanța lor nu justifică acest lucru;

În viața socială: Oamenii tind să acorde mai multă atenție, încredere sau empatie celor care arată bine. Prietenii sau colegii atrăgători sunt adesea văzuți ca fiind mai sociabili, amuzanți sau de încredere;

În marketing și publicitate: Brandurile folosesc fețe frumoase pentru a promova produse, pentru că instinctiv asociem frumusețea cu valoare, calitate sau stil de viață dezirabil;

În viața de zi cu zi: Chiar și gesturile simple, precum a cere ajutor sau a fi tratat cu răbdare într-un magazin, pot fi influențate de modul în care arătăm. Fără să ne dăm seama, oamenii reacționează diferit la același comportament, în funcție de aspectul fizic al persoanei.

Dar de ce asociem frumusețea cu bunătatea?

Suntem adesea influențați de stereotipuri culturale, iar unul dintre cele mai răspândite este: „ce este frumos este și bun”. Această idee nu vine doar din societate, ci și din modul în care funcționează creierul nostru.

Pentru a economisi energie, mintea caută scurtături și ia decizii rapide, bazându-se pe aparențe. Acest proces se numește heuristică – o strategie mentală care ne ajută să reacționăm rapid, dar nu întotdeauna corect.

Astfel, când vedem o persoană atrăgătoare, în creier se activează centrii de recompensă – aceleași zone implicate în plăcere și motivație. Din această reacție automată, ajungem să presupunem (fără să ne dăm seama) că frumusețea merge mână în mână cu alte calități: bunătate, inteligență, încredere, competență.

Acesta este un exemplu clar de bias al atractivității – o tendință care ne influențează alegerile, relațiile și percepțiile, chiar dacă nu este întotdeauna corectă.

 

Consecințele biasului atractivității

Biasul atractivității poate duce la decizii nedrepte sau superficiale – atât în viața profesională, cât și în relații personale. Este un exemplu clar al modului în care aparențele pot influența modul în care judecăm caracterul sau abilitățile cuiva.

Concret, acesta poate duce la discriminare față de persoanele considerate mai puțin atrăgătoare, la apariția de inegalități în educație, la locul de muncă, în sistemul de justiție etc. Și, nu în ultimul rând, ne influențează alegerile fără să ne dăm seama, inclusiv în relații sau voturi politice.

Conștientizarea biasurilor nu înseamnă vină, ci un prim pas spre a construi relații mai echilibrate, mai empatice și mai autentice – cu noi înșine și cu cei din jur.

***

Her Space Festival Romania - Fumusețea în Era Tehnologiei

18-19 Octombrie 2025

București