INTERVIU: Michaela Platon, realizator emisiuni culturale, “Există loc pentru frumusețea atipică, ea oferă un contrast sănătos față de perfecțiunea artificială”
- Her Space Festival Romania
- 5 aug.
- 7 min de citit
De vorbă cu una dintre vocile inconfundabile ale Radio România Cultural, despre estetică, cinema, bijuterie și cum ne schimbă tehnologia ideea de frumusețe.
Frumusețea a fost mereu un teritoriu al sensibilității, dar și al controversei. În era digitală, unde filtrele pot reinventa realitatea, iar algoritmii dictează tendințe, rămâne întrebarea: cum mai definim frumusețea?
Pentru a explora acest subiect, am invitat-o pe Michaela Platon – realizatoare de emisiuni culturale, jurnalistă de film, designer de bijuterie contemporană și una dintre cele mai rafinate voci din peisajul cultural românesc. Dincolo de microfon, este o creatoare cu un simț fin al detaliului și o viziune profundă asupra artei și umanului.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Radioul este un mediu fără imagine, dar tocmai de asta, plin de imaginație. Cum se construiește o „frumusețe auditivă”? Se poate vorbi despre o estetică a vocii?
Michaela Platon: Pentru că nu ai suportul imaginii, tot ceea ce îți rămâne să creezi “miracolul” – este vocea. Iar expresivitatea, timbrul, echilibrul discursului și intonația sunt esențiale. Dar “estetica vocală”, raportată la arta vorbirii, nu este doar armonia unei voci, ci mai ales modul în care aceasta comunică emoțiile, adaugă intenții și vine cu o atitudine – reușind să creeze o conexiune reală între vorbitor și public. Așa că da, sigur că putem să vorbim despre o estetică a vocii!
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ai vorbit adesea despre cinema-ul clasic în emisiunile tale. Din experiența ta de jurnalist de film, cum s-a transformat imaginea frumuseții feminine (sau masculine) în cinema, odată cu avansul tehnologic?
Michaela Platon: Imaginea frumuseții feminine în cinema a migrat, cu trecerea timpului, de la o idealizare teatrală (ca în epoca filmului mut) la o diversitate autentică, odată cu avansul tehnologic. De la lumina difuză a filmului alb-negru la claritatea ultra-HD, frumusețea a trecut prin filtre culturale, sociale și digitale – reflectând mereu, în esență, cum vrem să vedem și să fim văzute/văzuți.
De exemplu, în perioada de aur a Hollywoodului din anii ’30-’50 era propagată imaginea unei frumuseți feminine perfecte – de tip Marilyn Monroe, pentru ca următoarele două decenii să aducă look-ul natural și sex-appeal-ul rebel. Cinema-ul a traversat apoi zona perfecțiunii digitale apărute sub influența modei și presiunea revistelor glossy, pentru ca abia în ultimii ani tot mai mulți regizori și actrițe să promoveze imaginea naturală, autentică – fără machiaj, cu imperfecțiuni vizibile.
Și să nu uităm de CGI-ul care a crescut standardele nerealiste ale frumuseții prin felul în care intervine asupra imaginii.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Crezi că nostalgia pentru formele de cultură din trecut (literatură, artă, cinema) are legătură cu felul în care era percepută și exprimată frumusețea atunci?
Michaela Platon: Foarte interesantă întrebarea! Sigur că astăzi, când accentul se pune mai mult pe expresivitate sau brutalism vizual/ literar, mulți simt că s-a pierdut ceva „frumos”, în sensul clasic al termenului.
Dar să nu uităm că formele de cultură din trecut ofereau timp pentru reflecție. Nu exista „scrolling-ul” frenetic de azi, iar frumusețea era adesea construită cu multă răbdare: o frază lungă, un plan-secvență tăcut, o pictură în care lumina era gândită meticulos. Această temporalitate mai lentă făcea frumusețea mai accesibilă, mai profundă, așa că nostalgia apare tocmai pentru că în cultura contemporană, viteza a înlocuit adesea subtilitatea. Azi, idealurile par mai fluide, iar valorile se schimbă rapid — de unde și senzația că frumusețea s-a „dizolvat” sau relativizat.
Și da, nostalgia pentru cultura trecută este profund legată de modul în care frumusețea era percepută ca ideal estetic, moral și spiritual. Într-o lume în care totul e efemer și schimbător, acea frumusețe pare un reper pierdut.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Cultura va supraviețui impactului tehnologic, însă transformările sunt inevitabile. Cum vezi aceste schimbări? Ce se pierde și ce se câștigă? De exemplu, unii spun că scriitorul, în sensul clasic, ar putea dispărea. Încotro se îndreaptă această formă de artă – și celelalte?
Michaela Platon: Cultura nu doar că va supraviețui impactului tehnologic — îl va integra și îl va modela. Nu e o relație pasivă, ci o co-evoluție. Și sigur că există riscuri reale (de la superficializare, uniformizare globală sau controlul narativului), dar și o deschidere de posibilități altădată de neimaginat (conservarea culturii în forme durabile, noile forme de expresie precum arta digitală interactivă și altele).
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ne apropiem tot mai mult de ideea de frumusețe digitală, de la deepfake-uri la influenceri virtuali. Cum vezi această tendință?
Michaela Platon: Sincer – îngrijorătoare, atâta timp cât frumusețea digitală devine un ideal (artificial!), iar presiunea socială de a se conforma unor standarde false, nenaturale îi poate duce pe tineri în situații dure.
Deepfake-urile adaugă și ele o altă dimensiune – posibilitatea de a altera realitatea video și audio, punând cuvinte și acțiuni în gura unor oameni care nu le-au spus sau făcut niciodată, ceea ce este foarte greșit, atâta timp cât vin și cu confuzia derutantă între ce este real și ce este fabricat.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Așa că ar trebui să ținem și noi pasul cu tendințele și să ne dezvoltăm "alfabetizarea digitală estetică", capacitatea critică de a înțelege, consuma și naviga aceste noi standarde fără a ne pierde pe noi înșine.
Trăim într-o lume dominată de selfie, filtre și algoritmi care dictează ce e considerat „frumos”. Crezi că tehnologia a rafinat gustul nostru estetic sau l-a standardizat într-un tipar repetitiv și previzibil?
Michaela Platon: Dacă ne uităm la Instagram, TikTok sau Snapchat e clar că au dus la uniformizarea standardelor de frumusețe. Același tip de față – ten (pictat) perfect, ochi mari, gene false, buze pline (de botox) – domină peste tot, așa că rezultatul este fără îndoială că la nivelul unei anumite grupe de vârstă diversitatea culturală a frumuseții riscă să fie estompată de estetica digitală globalizată. Dar vreau să fiu optimistă și să cred că mai sunt încă mulți care ignoră aceste tipare și își cultivă propria identitate estetică!
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: În ce măsură mai există loc pentru frumusețea atipică, autentică, imperfectă în acest peisaj digital?
Michaela Platon: Da, există loc pentru frumusețea atipică – și chiar este nevoie de ea, căci ea oferă un contrast sănătos față de perfecțiunea artificială și devine tot mai mult o formă de putere personală și de expresie liberă.
Dar ca să-i facem loc în mod real, e nevoie de o schimbare colectivă de percepție: să vedem în „imperfect” nu un defect, ci o poveste. Oamenii caută adevărul în spatele imaginilor perfecte. Într-o lume suprasaturată de aparențe, ceea ce este autentic devine prețios. Imperfecțiunea – fie ea fizică, emoțională sau artistică – creează conexiuni reale, emoționale, care scapă algoritmilor.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ai un brand de bijuterie, ceea ce mi se pare fascinant pentru că bijuteria are ceva profund uman, e aproape o formă de poezie purtabilă. Într-o eră în care frumusețea pare din ce în ce mai digitalizată, cum vezi rolul bijuteriei contemporane? Cum influențează tehnologia modul în care gândim, purtăm și percepem o bijuterie frumoasă?
Michaela Platon: Rolul bijuteriei contemporane a evoluat semnificativ față de bijuteria tradițională, depășind funcția decorativă sau de statut social, pentru a deveni un mijloc de exprimare artistică, conceptuală și chiar politică. În acest context, tehnologia are un impact profund, căci influențează atât procesul de creație, cât și percepția publicului asupra obiectului în sine.
Așa că bijuteria contemporană, cu ajutorul tehnologiei, devine o punte între artă, design, știință și societate. Este un spațiu de experimentare, dialog și redefinire a frumosului. Tehnologia nu doar că schimbă cum purtăm bijuteria, ci mai ales de ce o purtăm.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Din perspectiva ta de jurnalistă culturală și realizatoare de emisiuni de radio, cum ai observat că s-a schimbat comportamentul consumatorilor de cultură în ultimii ani? Ce caută publicul de azi și cum s-a transformat relația lui cu arta, filmul, literatura sau cu radioul?
Michaela Platon: În ultimii ani, am observat o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor de cultură. Publicul de azi este mai fragmentat, mai grăbit, dar și mai curios în feluri noi. Tehnologia a redefinit complet modul în care accesăm și interacționăm cu arta, literatura, filmul sau chiar cu radioul. Platformele de streaming, rețelele sociale și podcasturile au devenit canale principale de consum cultural, mai ales pentru generațiile tinere.
Publicul caută acum experiențe mai personale și mai directe. Vrea să se regăsească în ceea ce consumă, să fie emoționat, provocat, dar și informat într-un mod accesibil. Observ o dorință crescută pentru conținut autentic, relevant social și conectat la realitatea imediată. Literatura de azi, de pildă, este adesea citită prin filtrul temelor identitare, al traumelor colective sau al ecologiei – subiecte pe care publicul le simte urgente.
Relația cu radioul s-a schimbat și ea. Ascultătorii tradiționali există în continuare, dar în paralel s-a dezvoltat o audiență fidelă pentru emisiunile disponibile on demand, sub formă de podcast. Radioul cultural rămâne un spațiu de profunzime, dar trebuie să-și găsească mereu o voce proaspătă, capabilă să comunice cu sensibilitățile actuale.
În esență, publicul de azi nu mai consumă cultura pasiv, ci o integrează în viața de zi cu zi, o comentează, o distribuie și se așteaptă să i se răspundă. Cultura nu mai este un monolog, ci un dialog continuu.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Tehnologia vocală evoluează rapid, iar AI poate deja genera voci aproape imposibil de deosebit de cele reale. Crezi că, în viitor, vocile din radio ar putea fi înlocuite cu unele preînregistrate sau sintetizate cu AI? Și dacă da, ce s-ar pierde în acest proces?
Michaela Platon: AI-ul va avea, fără îndoială, un rol tot mai mare în radio — poate în reclame, știri scurte, anunțuri sau chiar emisiuni — dar este puțin probabil să înlocuiască complet vocile umane în formatele unde conexiunea emoțională și carisma individuală sunt esențiale. Radioul, ca mediu, trăiește prin voce — dar mai ales prin prezența umană din spatele acelei voci. Și nu cred că AI-ul va reuși vreodată să simuleze și acea prezență, așa că realizatorii de emisiuni radio pot lucra liniștiți, dăruind publicului emisiuni extraordinare!
Mulțumim, Michaela!
Comentarii