Frumusețe feminină: Cum s-a schimbat idealul corporal din anii ’50 până azi (partea I)

Frumusețea feminină nu a fost niciodată statică. De la forme voluptoase și glamour hollywoodian, până la diversitatea și libertatea de exprimare de azi, standardele estetice au trecut prin transformări spectaculoase. Această evoluție nu reflectă doar schimbări de modă, ci și schimbări culturale, sociale și politice.

Audrey Hepburn, actriță, simbol al frumuseții în anii '50

Anii ’50 – Silueta clepsidră și feminitatea glamour

În anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial, standardele de frumusețe feminină reflectau o întoarcere către feminitate clasică și senzuală, în opoziție cu austeritatea și restricțiile vremurilor de război. Silueta ideală era aceea a „clepsidrei”, o formă corporală cu talie bine definită, șolduri late și bust generos, ce sublinia o armonie voluptoasă și echilibrată. Acest tipar era asociat cu sănătatea, fertilitatea și feminitatea tradițională, fiind extrem de apreciat și dorit.

Hollywood-ul a jucat un rol esențial în cristalizarea și răspândirea acestui ideal. Actrițe precum Marilyn Monroe și Elizabeth Taylor au devenit adevărate simboluri ale acestei estetici, fiind admirate nu doar pentru talentul lor, ci și pentru formele lor voluptoase și prezența carismatică.

Marilyn Monroe, actriță, sex-symbol anii '50

Marilyn Monroe, cu silueta sa plină și zâmbetul seducător, a fost prototipul femeii seducătoare, iar imaginea ei a fost preluată și promovată în mod repetat în filme, reclame și reviste.

Elizabeth Taylor, cu ochii săi violeți și formele armonioase, a contribuit la consolidarea glamourului Hollywoodian.

Machiajul specific acestei perioade completa imaginea feminină ideală, punând accent pe trăsături care să accentueze senzualitatea și farmecul. Buzele erau vopsite într-un roșu intens, lucios, evocând culoarea cireșelor coapte și fiind simbolul feminității și al pasiunii. Obrajii erau ușor îmbujorați, oferind un aer sănătos și tineresc, iar privirile erau evidențiate prin tuș negru, trasat cu grijă, care conferă ochilor profunzime și un aer seducător. Această tehnică de machiaj se inspira din estetica pin-up, populară în anii ’40 și ’50, care sublinia feminitatea prin accente clare și definitorii, dar în același timp delicate și elegante.

Astfel, în această perioadă, frumusețea feminină era o combinație între forme pline, expresivitate și un machiaj iconic, care împreună conturau imaginea unei femei puternice, senzuale și glamour, un adevărat simbol al optimismului și al renașterii după anii grei ai războiului.

Anii ’60 – Look-ul „waif” și revoluția siluetelor

La doar un deceniu distanță, idealul de frumusețe se schimbă radical. Epoca glamour a formelor voluptoase lasă loc unei siluete subțiri, aproape androgine. Modelul britanic Twiggy devine noua obsesie a modei, cu picioare subțiri, ochi mari conturați puternic și părul scurt, perfect drept. În paralel, cultura dietei începe să câștige teren, iar slăbiciunea devine sinonimă cu eleganța. Machiajul pune accent pe privire (gene false, fard deschis pe pleoape) într-un look modernist, ușor.

Estetica „waif” se referă la un ideal de frumusețe caracterizat printr-un aspect foarte subțire, delicat și aproape fragil, asemănător unei „copile” cu trăsături fine și siluetă foarte subțire, uneori chiar slăbită peste măsură. Termenul „waif” în engleză înseamnă „copil abandonat” sau „orfan”, iar în contextul modei și frumuseții, descrie un look aproape vulnerabil, cu o aură de inocență și fragilitate.

Twiggy, fotomodel anii '60

Twiggy, una dintre cele mai iconice modele ale anilor ’60, a fost o sursă de inspirație pentru această estetică tocmai pentru că a popularizat această imagine nouă, foarte diferită de formele voluptoase ale anilor ’50. Ea avea o siluetă foarte subțire, păr scurt și ochi mari, accentuați dramatic prin machiaj (gene lungi, contur negru puternic și pleoape deschise la culoare) ceea ce crea un efect de ochi mari și expresivi.

Această estetică a fost revoluționară la vremea ei, reprezentând o schimbare radicală față de standardele anterioare și influențând profund moda și cultura vizuală a deceniului.

Twiggy a devenit simbolul unei frumuseți fresh, tineresc-nepretențioase, iar estetica „waif” a deschis calea pentru diversitatea tipurilor de frumusețe acceptate ulterior.

Anii ’70 – Frumusețea feminină naturală și spiritul boem

Decada ’70 aduce un suflu relaxat, inspirat de mișcarea hippie și cultura disco. Idealul feminin se mută spre naturalețe: părul lung, ușor ondulat, machiaj minim și un look sănătos, „glowy”. Femeile îmbrățișează un stil boem, cu ținute fluide și o atitudine liberă. Influența scenei disco se vede în doza de strălucire pe care o aduce (glitter pe pleoape și rujuri lucioase, pregătite pentru nopțile petrecute pe ringul de dans).

Astfel, idealul feminin din anii ’70 s-a caracterizat printr-o revenire puternică la naturalețe și libertate de exprimare. Femeile erau încurajate să-și arate frumusețea într-un mod autentic, renunțând la artificiile puternice ale decadelor anterioare.

Farrah Fawcett, fotomodel anii '70

Părul lung, adesea lăsat liber sau ușor ondulat, devenea simbol al feminității naturale și al unei atitudini relaxate. Machiajul era foarte discret, cu nuanțe neutre, care evidențiau strălucirea sănătoasă a pielii, un efect „glowy”, radiant, fără excese. Acest look promova ideea de sănătate, prospețime și simplitate, reflectând spiritul liber și neconvențional al epocii, influențat de mișcarea hippie și cultura disco.

Anii ’70 au celebrat frumusețea ca stare naturală, în care fiecare femeie își putea manifesta unicitatea, fără să fie constrânsă de tipare rigide.  

Anii ’80 – Energia fitness-ului și exuberanța glamour

Anii ’80 nu au fost deloc despre subtilitate. Idealul feminin combina silueta suplă cu mușchi tonifiați, influențat de popularitatea aerobicii, promovată de Jane Fonda. Supermodelele ca Cindy Crawford sau Naomi Campbell definesc noua imagine: înalte, puternice, cu zâmbete strălucitoare și păr voluminos. Machiajul e intens: farduri colorate, rujuri îndrăznețe și contururi puternice. Totul transmite energie, succes și un strop de exces.

Anii ’80 au fost o adevărată explozie de energie și culoare, iar idealul feminin reflecta perfect acest spirit vibrant și neîngrădit. Spre deosebire de deceniile anterioare, subtilitatea nu făcea parte din vocabularul estetic al epocii.

Jane Fonda, actriță, simbol anii '80

Silueta ideală combina în mod inedit suplinătatea cu mușchii tonifiați, un rezultat direct al boom-ului mișcării fitness și aerobicii. Jane Fonda, prin videoclipurile și DVD-urile sale de exerciții, a devenit un simbol al acestei tendințe, încurajând femeile să cultive un corp nu doar subțire, ci și puternic și sănătos. Asta a schimbat percepția asupra frumuseții: nu mai era vorba doar de forme delicate, ci de forță și dinamism vizibil.

Pe scena modei, supermodelele ca Cindy Crawford, Naomi Campbell sau Claudia Schiffer au fost reprezentantele acestui ideal: înalte, atletice, cu prezență puternică și carismatică. Zâmbetele lor strălucitoare și părul voluminos, adesea coafat în bucle generoase sau cu efect de „big hair”, completau imaginea unei femei care emana succes și încredere.

Machiajul era la fel de expresiv și amplu: fardurile colorate, de la nuanțe vibrante de albastru, violet sau roz, la umbre și contururi dramatice, adesea cu aplicări generoase. Rujurile erau intense, roșu aprins, fucsia sau chiar portocaliu, iar sprâncenele erau bine definite, accentuând privirea. Această exuberanță transmitea un mesaj clar: femeia anilor ’80 este puternică, ambițioasă, plină de viață și nu se teme să iasă în evidență.

Estetica anilor ’80 a fost un mix electrizant de fitness, modă și make-up, care celebra energia, succesul și chiar un strop de opulență.