INTERVIU: Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein despre prevenție, siguranță și autonomia femeilor, „Protecția împotriva violenței începe înainte de criză”

Cum arată protecția femeilor care se confruntă cu violența în alte țări europene? Ce funcționează, ce poate fi îmbunătățit și ce putem învăța din experiența organizațiilor care lucrează direct cu victimele?

Pentru seria FEARLESS – Voices from Europe, vorbim cu organizații și profesioniști din diferite țări europene despre prevenirea violenței bazate pe gen, protecția femeilor și soluțiile care pot face diferența.

În acest episod, Lukrecia Kranz de la Frauenhaus Liechtenstein ne vorbește despre prevenție, siguranță, sprijin și, mai ales, despre importanța de a le reda femeilor aflate în situații de violență capacitatea de a decide pentru propriile vieți.

Board of Directors: Martina Brändle-Nipp, Cornelia Jäger, Claudia Foser-Laternser, Lukrecia Kranz (Management), Heike Esser, Margit Stoll (Sursa foto: site-ul oficial al organizației)

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Din experiența dumneavoastră, care sunt principalele bariere cu care se confruntă femeile care trec prin violență domestică sau bazată pe gen atunci când încearcă să ceară ajutor și protecție în Liechtenstein?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Din experiența noastră, femeile afectate de violență se confruntă cu diverse bariere atunci când încearcă să solicite ajutor și protecție. Printre cele mai importante se numără:

• Rușinea, frica și sentimentele de vinovăție: Violența nu este întotdeauna recunoscută ca atare pentru o perioadă îndelungată. Rușinea, teama de consecințe sau speranța că lucrurile se vor schimba pot determina amânarea solicitării de sprijin.

• Nevoia de a-și părăsi propria locuință: Mutarea într-un adăpost pentru femei înseamnă adesea renunțarea, într-un timp foarte scurt, la mediul familiar – deși femeia în cauză nu este responsabilă pentru violența la care este supusă.

• Dependența financiară: Lipsa unui venit propriu sau accesul limitat la resurse financiare fac atât părăsirea relației abuzive, cât și construirea unei vieți independente mai dificile.

• Lipsa unei perspective pe termen lung: Odată asigurată protecția imediată, apar întrebări legate de locuință la un preț accesibil, siguranță financiară, loc de muncă și stabilitate pe termen lung. Găsirea unei locuințe poate reprezenta, în special, o provocare majoră.

• Situația copiilor: Mutarea într-un adăpost pentru femei îi afectează și pe copii. Problemele legate de școală sau grădiniță, relațiile sociale și viața de zi cu zi pot reprezenta obstacole suplimentare pentru mame și le pot influența decizia.

• Barierele lingvistice: Lipsa cunoștințelor de limbă poate îngreuna accesul la informații, consiliere, instituții publice și asistență juridică.

• Dependențele și problemele legate de statutul de rezidență: În special în cazul femeilor al căror statut de rezidență este legat de relația de cuplu, incertitudinea privind consecințele unei despărțiri poate reprezenta un obstacol suplimentar.

• Lipsa informațiilor despre drepturi și serviciile de sprijin: Nu toate persoanele afectate știu ce forme de sprijin sunt disponibile, cui se pot adresa sau că formele psihologice, financiare, digitale și alte forme de violență care nu sunt fizice trebuie, de asemenea, luate în serios.

Aceste obstacole nu apar, de obicei, izolat, ci se pot amplifica reciproc. De aceea, este cu atât mai important să existe informații ușor accesibile, confidențiale și disponibile fără bariere, precum și servicii de protecție și consiliere care să țină cont de situația individuală a femeilor și copiilor lor.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Cum colaborează Frauenhaus Liechtenstein cu autoritățile publice, poliția, serviciile sociale și alte organizații pentru a sprijini femeile și copiii afectați de violență?

Lukrecia Kranz de la Frauenhaus Liechtenstein: Colaborarea cu instituțiile statului, poliția, serviciile sociale și alte organizații specializate din Liechtenstein este, în general, bună și strânsă. Avem o colaborare deosebit de bună și constantă cu Oficiul pentru Servicii Sociale, Serviciile pentru Copii și Tineret și serviciile de asistență pentru victime. De asemenea, comunicăm în mod regulat cu Poliția Națională.

O parte importantă a activității noastre o reprezintă crearea de rețele și direcționarea către serviciile potrivite. Femeile și copiii care ajung la noi au adesea nevoie simultan de sprijin pe mai multe planuri – social, financiar, juridic, medical sau în ceea ce privește statutul de rezidență –, precum și de asistență în probleme legate de copii. De aceea, îi îndrumăm către serviciile specializate corespunzătoare și le însoțim, atunci când este necesar.

În domeniul juridic, colaborăm, de asemenea, îndeaproape cu avocați, pentru ca femeile afectate să își cunoască drepturile și opțiunile de acțiune cât mai devreme posibil.

În special în cazurile complexe, mai multe instituții sunt adesea implicate în același timp. Nu este întotdeauna clar de la început cine este responsabil pentru fiecare sarcină sau unde se suprapun responsabilitățile. Aceste zone de suprapunere sunt clarificate prin comunicare directă, iar colaborarea și procedurile sunt îmbunătățite continuu.

Pe lângă colaborarea în cazurile individuale, este importantă și coordonarea mai largă în cadrul implementării Convenției de la Istanbul. Aceasta oferă posibilitatea de a dezvolta în continuare protecția împotriva violenței nu doar la nivelul cazurilor individuale, ci și la nivel structural, de a identifica lacunele existente și de a coordona măsurile între instituțiile implicate.

Cadrul legal pentru protecția împotriva violenței este, de asemenea, în continuă dezvoltare. În prezent, sunt relevante, printre altele, modificări ale legislației privind poliția. Din perspectiva noastră, pe lângă colaborarea eficientă între instituțiile implicate, sunt esențiale delimitarea clară a responsabilităților, procedurile standardizate și implementarea consecventă a Convenției de la Istanbul.

Obiectivul comun este ca femeile afectate de violență și copiii lor să primească rapid o protecție și un sprijin coordonat, adaptat nevoilor lor, reducând cât mai mult posibil golurile dintre diferitele servicii.

Ce a avut la ea o femeie cand a fugit la un azil pentru femei (Sursa foto: Frauenhaus Liechtenstein)

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ce abordări s-au dovedit cele mai eficiente pentru a ajuta femeile să depășească bariere precum frica, rușinea sau atitudinile de învinovățire a victimei și să facă primul pas către obținerea de ajutor?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Din experiența noastră, este deosebit de important ca femeile să poată avea acces la consiliere ușor accesibilă, confidențială și lipsită de presiune. Centrul nostru de consiliere joacă un rol central în acest sens.

Adesea, nu este suficientă o singură ședință. Sunt necesare mai multe întâlniri până când o femeie poate să își înțeleagă situația, să recunoască violența ca atare și să identifice posibili pași pe care îi poate face.

Empowerment-ul reprezintă, prin urmare, un element esențial al activității noastre. Luăm în serios experiențele femeilor, le informăm cu privire la drepturile și opțiunile lor și le sprijinim să ia propriile decizii.

Nu este vorba despre a-i spune unei femei ce să facă sau despre a o presa să părăsească relația. Este vorba, mai degrabă, despre a o ajuta să își redescopere capacitatea de a acționa și să își recapete controlul asupra propriei vieți.

La fel de important este sentimentul că nu este singură și că nu este judecată. Multe supraviețuitoare ale violenței se confruntă, pe perioade îndelungate, cu învinovățire, minimalizarea experiențelor lor sau control.

În cadrul consilierii, creăm, prin urmare, un spațiu sigur în care experiențele lor sunt luate în serios și în care pot vorbi deschis despre fricile, îndoielile și chiar sentimentele contradictorii pe care le au. Această abordare poate contribui treptat la reducerea rușinii și a îndoielii de sine.

Subliniem clar că responsabilitatea pentru violență îi aparține agresorului, nu femeii afectate.

În același timp, respectăm faptul că fiecare femeie își cunoaște cel mai bine situația, dependențele și posibilitățile și că procesele de schimbare pot necesita timp.

În cele din urmă, cel mai important este ca femeile să înțeleagă: există sprijin; nu trebuie să parcurgă singure acest drum; iar ele sunt cele care decid ce pași sunt posibili și potriviți pentru ele.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Cât de importantă considerați că este prevenția și educația în combaterea violenței bazate pe gen, în special în rândul adolescenților și tinerilor?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Din perspectiva noastră, prevenția și educația sunt esențiale pentru combaterea violenței bazate pe gen.

Adolescenții și tinerii adulți, în special, ar trebui să învețe de timpuriu să recunoască și să înțeleagă diferitele forme de violență.

Aceasta presupune să înțeleagă că violența nu începe doar cu agresiunea fizică, ci poate lua și forma abuzului psihologic, sexual, digital, social sau financiar.

Este la fel de important ca tinerii să fie informați despre semnele de avertizare și dinamica relațiilor abuzive. Ei trebuie să înțeleagă cum se dezvoltă și pot escalada controlul, gelozia, umilirea, izolarea sau încălcarea limitelor personale și cum poate apărea un ciclu al violenței.

Prevenția nu înseamnă însă doar să vorbim despre violență. Tinerii trebuie să știe și cum arată relațiile bazate pe respect și egalitate, unde se află limitele personale și cum pot fi puse în practică respectul reciproc și consimțământul.

Este, de asemenea, esențial ca adolescenții și tinerii adulți să știe unde pot cere ajutor – atât atunci când sunt ei înșiși afectați, cât și atunci când observă violență împotriva unui prieten sau a unei alte persoane din cercul lor.

Cu cât oamenii recunosc și numesc mai devreme violența și știu unde pot găsi sprijin, cu atât cresc șansele unei intervenții timpurii și ale prevenirii transformării violenței într-un fenomen permanent sau a escaladării acesteia.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ați observat noi forme de violență asociate tehnologiei digitale, precum hărțuirea online, controlul digital, cyberstalking-ul sau abuzul bazat pe imagini? Dacă da, cum se reflectă aceste provocări în activitatea dumneavoastră?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Da, formele digitale de violență joacă un rol din ce în ce mai important în activitatea noastră.

Ne confruntăm în special cu forme de control și supraveghere digitală. Acestea includ, de exemplu, urmărirea locației unei persoane prin intermediul telefoanelor inteligente, aplicațiilor sau altor dispozitive digitale.

Tehnologiile digitale pot fi astfel utilizate pentru exercitarea controlului social, monitorizarea contactelor sau continuarea controlului asupra unei persoane chiar și după încheierea unei relații.

Din perspectiva noastră, violența digitală nu trebuie, prin urmare, privită separat de celelalte forme de violență domestică. Ea poate consolida tiparele existente de control, supraveghere, intimidare și hărțuire și le poate continua chiar și după separarea fizică.

Pentru activitatea noastră, acest lucru înseamnă că siguranța digitală a devenit o prioritate esențială.

Tratăm foarte în serios potențialele amenințări digitale și am integrat măsuri de precauție corespunzătoare în procedurile și considerațiile noastre privind securitatea.

În timpul ședințelor de consiliere, analizăm împreună cu femeile ce riscuri digitale pot exista și ce măsuri de protecție sunt potrivite.

În același timp, acest domeniu evoluează foarte rapid. De aceea, schimbul de experiență cu alte adăposturi pentru femei și organizații specializate este deosebit de important.

Prin intermediul organizației noastre umbrelă, menținem în mod regulat legătura cu alte adăposturi pentru femei, schimbăm experiențe și colaborăm pentru a răspunde noilor evoluții și pentru a identifica măsuri de protecție adecvate.

Siguranța digitală este, prin urmare, acum o parte integrantă a protecției împotriva violenței și va continua să capete importanță pe măsură ce tehnologia evoluează.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Pe baza experienței dumneavoastră, ce practici sau abordări utilizate în Liechtenstein ar putea fi relevante sau adaptate de organizațiile care lucrează pentru prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen în alte țări europene?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Pe baza experienței noastre, există mai multe abordări care ar putea fi de interes și pentru organizațiile din alte țări europene.

O componentă esențială este integrarea protecției, consilierii și prevenției.

Pe lângă adăpostul pentru femei, centrul nostru de consiliere oferă acces facil femeilor care au nevoie de sprijin, dar nu necesită neapărat găzduirea într-un adăpost. Acest lucru ne permite să ajungem la persoanele afectate într-o etapă timpurie și să le oferim sprijin pe o perioadă mai lungă.

O altă abordare importantă este prevenția în rândul tinerilor. Atelierele organizate în școli oferă posibilitatea de a-i informa pe elevi de timpuriu despre diferitele forme de violență, semnele de avertizare, limitele personale, relațiile bazate pe respect și opțiunile de sprijin disponibile.

Din perspectiva noastră, prevenția începe cu mult înainte de apariția unei situații acute de violență.

În același timp, încercăm să menținem acest subiect în atenția publicului prin informare constantă și prin prezența noastră pe rețelele sociale.

Informațiile despre violență și despre serviciile de sprijin disponibile trebuie să fie prezente acolo unde oamenii le pot observa și le pot accesa cât mai ușor.

Una dintre calitățile specifice ale Liechtensteinului este reprezentată de liniile scurte de comunicare și rețelele strânse de colaborare. Dialogul direct cu instituțiile statului, organizațiile specializate, factorii de decizie și alte organizații permite ridicarea rapidă a problemelor și dezvoltarea unor soluții comune.

De aceea, facem un efort conștient pentru a menține legături puternice și o prezență vizibilă nu doar în activitatea noastră de zi cu zi cu beneficiarii, ci și la nivel politic și social.

În opinia noastră, ideea fundamentală – combinarea sprijinului acordat în cazurile individuale, prevenției, informării publice, colaborării în rețea și conștientizării politice – este deosebit de ușor de transferat.

O protecție eficientă împotriva violenței presupune toate aceste niveluri.

Mulțumim, Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein!

***

INTERVIEW: Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein on prevention, safety and women’s autonomy, „Protection Against Violence Begins Before Crisis”

What does protection look like for women experiencing violence in other European countries? What works, what could be improved, and what can we learn from organizations working directly with survivors?

As part of the FEARLESS – Voices from Europe interview series, we speak with organizations and professionals from across Europe about preventing gender-based violence, protecting women, and the solutions that can make a difference.

In this episode, Lukrecia Kranz from Frauenhaus Liechtenstein talks to us about prevention, safety, support, and, above all, the importance of helping women experiencing violence regain the ability to make decisions about their own lives.

Board of Directors: Martina Brändle-Nipp, Cornelia Jäger, Claudia Foser-Laternser, Lukrecia Kranz (Management), Heike Esser, Margit Stoll (Photo credit: NGO's official website)

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: From your experience, what are the main barriers women facing domestic or gender-based violence encounter when trying to seek help and protection in Liechtenstein?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: In our experience, women affected by violence face various barriers to seeking help and protection. The following are particularly relevant:

• Shame, fear, and feelings of guilt: Violence is often not identified as such for a long time. Shame, fear of consequences, or the hope that things will change can lead to a delay in seeking support.

• Having to leave one’s own home: Moving into a women’s shelter often means giving up one’s familiar surroundings at short notice - even though the woman involved did not cause the violence.

• Financial dependence: A lack of personal income or limited access to financial resources makes both leaving the abusive relationship and building an independent life more difficult.

• Lack of long-term perspective: Once immediate protection is secured, questions arise regarding affordable housing, financial security, employment, and a stable living situation in the long term. Finding housing, in particular, can pose a major challenge. The children’s situation: Moving into a women’s shelter also affects the children. Issues related to school or daycare, social contacts, and daily life can present an additional hurdle for mothers and influence their decision. Language barriers: A lack of language skills can make it difficult to access information, counseling, government agencies, and legal support.

• Dependencies and residency status issues: Particularly for women whose residency status is tied to their relationship, uncertainty about the consequences of a separation can pose an additional hurdle.

• Lack of knowledge about rights and support services: Not all those affected know what support options are available, who they can turn to, or that psychological, financial, digital, and other non-physical forms of violence must also be taken seriously.

These obstacles often do not occur in isolation but reinforce one another. This makes it all the more important to provide low-threshold, confidential, and easily accessible information, as well as protection and counseling services that take into account the individual life situations of women and their children.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: How does Frauenhaus Liechtenstein cooperate with public authorities, police, social services and other organisations to support women and children affected by violence?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Cooperation with government agencies, the police, social services, and other specialized agencies in Liechtenstein is generally good and close. We maintain particularly good and regular cooperation with the Office of Social Services, the Child and Youth Services, and Victim Assistance. We also maintain regular communication with the National Police.

An important part of our work is networking and triage. Women and children who come to us often need simultaneous support on various levels - social, financial, legal, health-related, or regarding residency status - as well as assistance with issues concerning their children. We therefore refer them specifically to the appropriate specialized agencies and accompany the women as needed. In the legal sphere, we also work closely with attorneys to ensure that affected women are aware of their rights and options for action at an early stage. In complex cases in particular, multiple institutions are often involved at the same time. It is not always clear from the outset who is responsible for which task or where responsibilities overlap. These points of overlap are clarified through direct communication, and collaboration and processes are continuously refined. In addition to collaboration on individual cases, broader coordination within the framework of implementing the Istanbul Convention is also important. It offers the opportunity to further develop protection against violence not only at the level of individual cases but also structurally, to identify existing gaps, and to coordinate measures among the agencies involved.

The legal framework for protection against violence is also being further developed. Currently, adjustments to police law, among other things, are relevant. From our perspective, in addition to effective collaboration among the agencies involved, clear lines of responsibility, standardized procedures, and consistent implementation of the Istanbul Convention are essential.

The shared goal is for women affected by violence and their children to receive protection and support quickly, in a coordinated manner, and tailored to their needs, while ensuring that gaps between the various services are minimized as much as possible.

What a woman had with her when she fled to a women's shelter (Photo source: Frauenhaus Liechtenstein)

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: What approaches have you found most effective in helping women overcome barriers such as fear, shame or victim-blaming attitudes and take the first step towards seeking help?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: In our experience, it is particularly important that women be able to access counseling that is easily accessible, confidential, and free of pressure. Our counseling center plays a central role in this. Often, it takes not just a single session, but several sessions, before a woman can make sense of her situation, recognize violence for what it is, and develop possible next steps for herself.

Empowerment is therefore a key focus of our work. We take women’s experiences seriously, inform them about their rights and options, and support them in making their own decisions. This is not about telling a woman what to do or pressuring her to leave a relationship. Rather, it is about helping her rediscover her capacity for action and regain control over her own life. Equally important is the feeling of not being alone and not being judged. Many survivors experience blame, belittlement, or control over a long period of time. In counseling, we therefore create a safe space where their experiences are taken seriously and where they can speak openly about their fears, doubts, and even ambivalent feelings. This approach can gradually help reduce feelings of shame and self-doubt. We make it clear that the responsibility for violence lies with the perpetrator and not with the woman affected. At the same time, we respect that every woman knows her own situation, her dependencies, and her options best, and that processes of change can take time.

Ultimately, what matters most is that women realize: Support is available; they do not have to walk this path alone; and they themselves determine which steps are possible and right for them.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: How important do you believe prevention and education are in addressing gender-based violence, particularly among adolescents and young people?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: In our view, prevention and education are central to combating gender-based violence. Adolescents and young adults, in particular, should learn early on to recognize and understand different forms of violence. This includes understanding that violence does not begin with physical assaults alone, but can also take the form of psychological, sexual, digital, social, or financial abuse, for example. It is equally important to educate young people about the warning signs and dynamics of abusive relationships. They should understand how control, jealousy, belittlement, isolation, or boundary violations develop, and how a cycle of violence can emerge and escalate. However, prevention isn’t just about talking about violence. Young people also need to know what respectful and equal relationships look like, where personal boundaries lie, and how mutual respect and consensus can be put into practice. It is also crucial that adolescents and young adults know where to seek help—both when they themselves are affected and when they witness violence involving a friend or others in their social circle. The sooner people recognize and name violence and know where to get support, the greater the chance of taking early action and preventing violence from becoming entrenched or escalating

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Have you observed new forms of violence linked to digital technology, such as online harassment, digital control, cyberstalking or image-based abuse? If so, how are these challenges reflected in your work?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Yes, digital forms of violence play an increasingly important role in our work. We encounter forms of digital control and surveillance particularly frequently. These include, for example, tracking a person’s location via smartphones, apps, or other digital devices. Digital technologies can thus be used to exercise social control, monitor contacts, or continue to exert control over a person even after a breakup.

In our view, digital violence should therefore not be viewed in isolation from other forms of domestic violence. It can reinforce existing patterns of control, surveillance, intimidation, and stalking and continue them even after physical separation. For our work, this means that digital security has now become a key priority. We take potential digital threats very seriously and have integrated appropriate precautions into our processes and security considerations. During counseling sessions, we also work with the women to assess what digital risks may exist and what protective measures make sense.

At the same time, this field is evolving very rapidly. That is why professional exchange with other women’s shelters and specialized agencies is particularly important. Through our umbrella organization, we maintain regular contact with other women’s shelters, share experiences, and work together to address new developments and appropriate protective measures.

Digital safety is thus now an integral part of protection against violence and will continue to grow in importance in light of technological developments.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Based on your experience, which practices or approaches used in Liechtenstein could be relevant or adaptable for organisations working to prevent and address gender-based violence in other European countries?

Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein: Based on our experience, there are various approaches that may also be of interest to organizations in other European countries. A key component is the integration of protection, counseling, and prevention. In addition to the residential women’s shelter, our counseling center offers low-threshold access for women who need support but do not necessarily require a stay at the shelter. This allows us to reach those affected at an early stage and provide them with ongoing support over an extended period. Another important approach is prevention work with young people. Workshops in schools provide an opportunity to educate students early on about different forms of violence, warning signs, boundaries, respectful relationships, and available support options. In our view, prevention begins long before an acute situation of violence arises.

At the same time, we strive to keep this issue in the public eye through ongoing public outreach and our presence on social media. Information about violence and available support services must be available where people actually notice it and can access it as easily as possible. One of Liechtenstein’s particular strengths is its short lines of communication and close networking. Direct dialogue with government agencies, specialized institutions, policymakers, and other organizations makes it possible to raise concerns quickly and drive developments forward together. We therefore make a conscious effort to maintain strong connections and a visible presence not only in our day-to-day casework but also at the political and societal levels. In our view, the fundamental idea-combining individual case assistance, prevention, public outreach, networking, and raising political awareness - is particularly transferable.

Effective protection against violence requires all of these levels.

Thank you, Lukrecia Kranz, Frauenhaus Liechtenstein!