De ce iubim explicațiile simple și cum ne influențează acest lucru deciziile

Într-o lume care cere răspunsuri rapide și clare, mintea noastră are tendința naturală de a simplifica realitatea. Dar ce pierdem atunci când alegem calea cea mai ușoară?

În acest material explorăm biasul simplității, un concept fascinant din psihologie și descoperim cum ne influențează deciziile, relațiile și modul în care înțelegem lumea.

Când simplitatea devine o explicație confortabilă

Biasul simplității este una dintre cele mai subtile și frecvente tendințe cognitive. Apare atunci când preferăm explicațiile clare și ușor de înțeles, chiar dacă realitatea este mult mai complexă. De exemplu, dacă spunem „Iuliana este tristă pentru că a pierdut trenul”, mintea noastră consideră că a găsit răspunsul. În realitate, starea Iulianei poate fi influențată de mai mulți factori: lipsa somnului, stresul de la muncă sau o perioadă dificilă. Creierul, însă, preferă simplitatea pentru că îi oferă senzația de control și claritate.

Cercetătoarea Thalia H. Vrantsidis, premiată de The Psychonomic Society în 2025, a demonstrat că biasul simplității este adânc înrădăcinat în modul în care procesăm informațiile. Într-un experiment realizat la Universitatea din California, participanții au fost mai dispuși să accepte explicații cu o singură cauză, chiar și atunci când li s-au oferit dovezi clare că mai mulți factori contribuiau la același fenomen. Tendința de a simplifica nu este o greșeală întâmplătoare, ci o strategie cognitivă evolutivă care ne ajută să reducem incertitudinea.

Când simplitatea devine o capcană

Un studiu publicat în Journal of Experimental Psychology a arătat că oamenii tind să ignore frecvent „cauzele absente”, adică acei factori care nu sunt vizibili, dar care pot influența semnificativ o situație. În medicină, de exemplu, un diagnostic simplu pare mai convingător decât unul care implică mai multe condiții interconectate, chiar dacă acesta din urmă este mai realist.

Biasul simplității poate avea consecințe serioase, cum ar fi: în medicină poate duce la diagnostic greșit, în educație limitează înțelegerea profundă a fenomenelor, în politică favorizează narațiuni populiste și „soluții magice”, în timp ce în viața personală ne poate face să tragem concluzii pripite despre ceilalți.

Cum putem evita această capcană cognitivă?

Psihologii recomandă câteva strategii:

• gândește în termeni de cauze multiple, de exemplu, întreabă-te: „Ce altceva ar putea contribui la această situație?”;

• caută informațiile absente. Uneori, ceea ce nu se spune este la fel de important ca ceea ce se spune;

• acceptă posibilitatea unei explicații complexe. Nu toate lucrurile au o explicație simplă, iar asta este perfect în regulă.

Simplitatea depinde de context

Deși biasul simplității este omniprezent, el nu se manifestă la fel în toate situațiile. Studiile realizate de Johnson, Valenti și Keil (2019) și publicate în Cognitive Psychology arată că oamenii preferă explicațiile simple, mai ales în contexte deterministe în care o cauză duce clar la un efect (cum se întâmplă în fizică sau biologie). În schimb, în domenii complexe sau sociale, suntem mai dispuși să acceptăm explicații cu mai multe variabile.

Cantitatea de informație disponibilă influențează și ea această tendință. Când avem puține date sau ne simțim presați să luăm decizii rapide, alegem explicații mai simple, care ne oferă senzația de claritate.

Pe măsură ce învățăm și acumulăm perspective noi, devenim mai confortabili cu ideea că realitatea nu este mereu alb-negru. Biasul simplității, în acest sens, nu este o greșeală, ci o scurtătură cognitivă care ne ajută să funcționăm eficient într-o lume complexă.