Tijion Esho, Dr. Estetician, „Generatia de astazi s-a nascut intr-o epoca a platformelor sociale in care sentimentele de incredere in sine se bazeaza pe numarul de aprecieri si de urmaritori”

Au trecut vremurile in care persoanele care isi doreau sa arate intr-un fel anume mergeau la chirurgul estetician cu fotografía vedetei din a carei fizionomie voiau sa “imprumute” diferite caracteristici faciale (si nu numai) pentru a le ajuta sa obtina schimbarea de aspect dorita.

In zilele noastre, oamenii vor sa arate ca ei insisi, dar in versiuni editate, cu filtre digitale aplicate. Astfel, medicii esteticieni au observat o noua tendinta: persoane care vin la ei cu propriile selfie-uri, de obicei editate cu o aplicatie pentru smartphone, si cer sa semene mai mult cu imaginea lor obtinuta astfel.

Fenomenul este cunoscut sub numele de „dismorfie Snapchat” si provoaca ingrijorare, in continuare, in randul expertilor.

Dismorfia Snapchat este un fenomen psihologic in care oamenii dezvolta o perceptie distorsionata a propriei imagini din cauza utilizarii excesive a filtrelor si efectelor disponibile pe Snapchat si in alte aplicatii similare. Termenul provine din “tulburarea dismorfica corporala (TDC)” si a fost introdus de experti in psihiatrie si chirurgie estetica pentru a descrie o forma de dismorfie corporala indusa de tehnologie.

Spre deosebire de dismorfia corporala clasica, unde oamenii au perceptii distorsionate despre defecte inexistente, dismorfia Snapchat este alimentata de tehnologie si de idealuri imposibile.

O astfel de tulburare se manifesta adesea prin:

Nemultumire constanta fata de propriul aspect

Persoanele afectate ajung sa prefere imaginea lor „imbunatatita” de filtre si evita sa se vada in oglinda sau sa se fotografieze fara ele;

Dorinta de a arata ca un filtru Snapchat in viata reala

Unii utilizatori dezvolta o nevoie obsesiva de a arata precum versiunile lor editate, fara riduri, imperfectiuni sau trasaturi naturale;

Solicitari de chirurgie estetica inspirate de filtre

Spre deosebire de trecut, cand pacientii cereau sa arate ca vedetele, acum unii solicita interventii estetice pentru a arata ca in  propriile imagini cu filtre. Medicii esteticieni raporteaza o crestere a cererilor pentru buze mai mari, nasuri mai subtiri, piele perfect neteda, exact ca in pozele cu filtre;

Scaderea increderii in sine si anxietate sociala

Utilizatorii se simt nesiguri fara filtre si evita interactiunile sociale sau fotografiile needitate.  

Intr-un interviu din 2018 pentru publicatia The Independent, acordat de doctorul estetician britanic Tijion Esho (inventatorul notiunii de “dismorfie Snapchat”), acesta spunea ca:

„Generatia de astazi nu poate scapa de „efectul Truman”, deoarece s-a nascut intr-o epoca a platformelor sociale in care sentimentele de incredere in sine se bazeaza pe numarul de aprecieri si de urmaritori pe care il au, care este legat de cat de bine arata sau cat de grozave sunt aceste imagini”. 

Studiile psihologice si sociologice desfasurate in SUA si Canada au aratat ca utilizarea excesiva a filtrelor pe retelele sociale conduce la o serie de dereglari asociate sanatatii mintale.  

Un astfel de studiu este cel publicat in JAMA Facial Plastic Surgery, care a identificat o legatura directa intre utilizarea filtrelor de pe social media si dezvoltarea tulburarilor dismorfice corporale. Autorii atrag atentia ca utilizatorii isi creeaza asteptari nerealiste legate de propriul corp.  Totodata, cercetatorii de la Boston University School of Medicine au remarcat ca tinerii care folosesc frecvent filtre sunt mai predispusi sa dezvolte probleme de stima de sine si sa caute modificari estetice.  

Un alt studiu, realizat de American Academy of Facial Plastic and Reconstructive Surgery, arata ca 55% dintre chirurgii esteticieni au raportat o crestere a numarului de pacienti care doresc sa-si modifice aspectul inspirandu-se din propriile selfie-uri filtrate.  

Nu in ultimul rand, o analiza sistematica realizata de cercetatori de la Universitatea Simon Fraser din Canada a identificat o legatura intre utilizarea intensa a retelelor sociale si tulburarile psihiatrice caracterizate prin iluzii, narcisism si tulburare dismorfica corporala. Psihologii avertizand ca aceasta tendinta poate duce la probleme psihologice pe termen lung, inclusiv depresie si anxietate.  

Sociologii, la randul lor, subliniaza ca standardele de frumusete s-au schimbat datorita filtrelor. Daca inainte revistele si celebritatile dictau trendurile, acum fiecare persoana isi poate crea propria imagine „ideala” cu ajutorul tehnologiei. Acest lucru creeaza o presiune sociala puternica, mai ales asupra adolescentilor, care sunt vulnerabili la comparatiile sociale si la dorinta de a se conforma idealurilor digitale.  

Lucruri mai putin stiute despre dismorfia Snapchat

• “Victimele” nu sunt doar femei

Desi majoritatea studiilor se concentreaza pe impactul asupra femeilor, barbatii sunt si ei influentati de utilizarea filtrelor digitale. Multi apeleaza la ele pentru a obtine un aspect „mai masculin” sau mai „definit”, ceea ce poate duce la nemultumire corporala;

• Deconectare fata de propria imagine

Pe masura ce tehnologia a evoluat, filtrele nu mai sunt doar pe Snapchat. Aplicatii precum Instagram, TikTok si chiar metaversul ofera utilizatorilor posibilitatea de a-si crea o „identitate digitala” complet diferita de realitate. Aceasta poate amplifica sentimentul de deconectare fata de propria imagine reala;

• Probleme etice si sociale

Unele studii subliniaza ca utilizarea excesiva a filtrelor poate duce la uniformizarea frumusetii. Daca toti folosesc aceleasi efecte (buze mai pline, piele neteda, ochi mai mari), diversitatea naturala a trasaturilor umane se pierde, iar perceptia frumusetii devine artificiala;

• Filtrele pot schimba comportamentul

Unele cercetari sugereaza ca oamenii care isi vad imaginea imbunatatita in mod constant ajung sa se comporte diferit. De exemplu, utilizatorii care isi vad versiunea „mai frumoasa” sunt mai increzatori, dar pot deveni si mai putin autentici in interactiunile reale cu ceilalti.  

Metode prin care poate fi prevenita sau gestionata dismorfia Snapchat

Reducerea utilizarii filtrelor poate fi facuta prin constientizarea efectului negativ al acestora si incercarea de a le folosi mai putin in fotografii.  

Educatie despre impactul social media, in special in randul tinerilor, deoarece este important sa li se explice ca imaginile online nu reflecta realitatea.  

Terapie si consiliere psihologica pentru cei care dezvolta anxietate severa sau dismorfie corporala. In plus, terapia cognitiv-comportamentala poate ajuta la reconstruirea imaginii de sine.  

Promovarea diversitatii frumusetii si incurajarea si sustinerea unei perspective mai naturale si realiste asupra frumusetii, apeland inclusiv la canalele media si la publicitate.  

Dismorfia Snapchat este un exemplu clar al modului in care tehnologia poate influenta perceptia de sine si sanatatea mintala, ridicand probleme etice despre impactul social media asupra imaginii corporale.