INTERVIU: Oana Cristina Voinea, medic primar anatomopatolog și cardiolog, “Poate că aceasta este, de fapt, forma modernă de «tinerețe fără bătrânețe»: nu să nu îmbătrânim, ci să îmbătrânim sănătos”
Cât din sănătatea noastră este scrisă în gene și cât ține de alegerile pe care le facem de-a lungul vieții? În contextul ediției „Tinerețe fără bătrânețe?”, am stat de vorbă cu Dr. Oana Cristina Voinea, medic primar anatomopatolog și unul dintre promotorii activi ai prevenției genomice în România, despre sănătate pe termen lung, diagnostic precoce și rolul pe care istoricul familial îl joacă în înțelegerea propriilor riscuri.
De la conceptul de healthspan și până la sindromul Lynch, medicina modernă nu înseamnă doar tratarea bolii, ci și capacitatea de a acționa înainte ca aceasta să apară. Pentru că, poate mai mult ca oricând, longevitatea începe cu informația corectă și cu deciziile luate la timp.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: „Tinerețe fără bătrânețe?” este tema ediției din acest an a Her Space Festival. Din perspectiva dumneavoastră, ce înseamnă, de fapt, să îmbătrânim sănătos și ce rol joacă prevenția?
Dr. Oana Cristina Voinea: Pentru mine, a îmbătrâni sănătos nu înseamnă să oprim timpul, ci să câștigăm cât mai mulți ani de viață sănătoasă, activă și independentă. Medicina vorbește astăzi nu doar despre lifespan, durata vieții, ci tot mai mult despre healthspan – anii trăiți cu o bună calitate a vieții. Iar aici prevenția este esențială.
În locul fricii de boală, cred că ar trebui să punem progresele medicinei moderne și să învățăm să le folosim la timp. Avem astăzi instrumente mult mai performante, accesibile și precise pentru a identifica predispoziții genetice, a evalua riscuri și a diagnostica precoce boli care, descoperite târziu, pot avea costuri enorme – nu doar financiare, ci fizice, psihologice, familiale, sociale și profesionale. Iar impactul lor este cu atât mai mare cu cât apar la o vârstă mai tânără.
De aceea, prevenția nu înseamnă să trăim cu frica bolii, ci să folosim inteligent ceea ce medicina ne oferă pentru a rămâne sănătoși cât mai mult timp. Poate că aceasta este, de fapt, forma modernă de «tinerețe fără bătrânețe»: nu să nu îmbătrânim, ci să îmbătrânim sănătos.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Sindromul Lynch este o predispoziție genetică ce poate crește semnificativ riscul apariției unor tipuri de cancer, inclusiv la vârste tinere. Când ar trebui să ne uităm mai atent la istoricul medical al familiei și să ne întrebăm dacă există un risc genetic?
Dr. Oana Cristina Voinea: Astăzi, istoricul nostru medical începe, într-un fel, înainte să ne naștem. Încă din viața intrauterină acumulăm informații despre dezvoltarea noastră, apoi despre naștere, copilărie, bolile și expunerile de-a lungul vieții. Dar purtăm cu noi și o informație pe care am primit-o înainte de toate acestea: moștenirea genetică de la părinții noștri.
De aceea, istoricul familial este o parte esențială a propriului nostru istoric medical. Ar trebui să ne uităm mai atent atunci când într-o familie apar cancere la vârste neobișnuit de tinere, mai multe rude sunt afectate, aceeași persoană dezvoltă mai multe cancere sau anumite tipuri de cancer se repetă de-a lungul generațiilor.
În sindromul Lynch, cele mai cunoscute sunt cancerele colorectal și endometrial, dar spectrul este mult mai larg. Iar identificarea unei predispoziții genetice nu este o sentință, ci o oportunitate de prevenție: informația obținută pentru un singur om poate schimba conduita medicală și poate proteja o întreagă familie, inclusiv generațiile următoare
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ce semnale din istoricul unei familii ar trebui să ridice un semnal de alarmă: cancer apărut la vârste neobișnuit de mici, mai multe rude afectate sau tipuri diferite de cancer în aceeași familie?
Dr. Oana Cristina Voinea: Toate acestea sunt semnale de alarmă, dar important este să nu privim fiecare caz de cancer izolat, ci să vedem povestea întregii familii. Un cancer apărut la o vârstă neobișnuit de tânără, mai multe rude afectate, o persoană care dezvoltă mai multe cancere primare sau asocierea anumitor tipuri de tumori pot sugera existența unei constelații genetice particulare în acea familie.
Și este important de știut că o familie aparent «fără multe cancere» nu exclude un risc genetic. Familiile pot fi mici, putem să nu cunoaștem diagnosticele generațiilor anterioare, iar o modificare genetică poate fi transmisă și de persoane care nu au dezvoltat cancer.
Tocmai de aceea avem astăzi instrumente care ne ajută să evaluăm mai obiectiv acest risc. Un exemplu este PREMM5, modelul dezvoltat la Harvard/Dana-Farber pentru estimarea probabilității unei variante genetice asociate sindromului Lynch, disponibil acum și în limba română prin colaborarea dintre Societatea Română de Sindrom Lynch și echipa de la Harvard/Dana-Farber.
Este, de fapt, filosofia prevenției moderne: nu căutăm boala
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Dacă o persoană află că are Sindrom Lynch, asta înseamnă că va face, inevitabil, cancer? Cât de mult poate schimba prevenția și monitorizarea medicală acest risc?
Dr. Oana Cristina Voinea: Categoric nu. Sindromul Lynch nu este un diagnostic de cancer și nici o sentință, ci informația că există un risc mai mare decât în populația generală. Nu toate persoanele care moștenesc o variantă genetică asociată sindromului Lynch vor dezvolta cancer, iar riscul diferă în funcție de gena implicată, sex, vârstă și alți factori individuali
Paradoxal, din momentul în care știm că acest risc există, avem un avantaj extraordinar: putem acționa. Putem construi un program personalizat de supraveghere, putem identifica leziuni precanceroase sau cancere în stadii foarte precoce și, în anumite situații, putem interveni preventiv înainte ca boala să apară.
Testarea genetică nu ar trebui să ne spună «ce ni se va întâmpla», ci să ne ofere șansa de a influența ceea ce ni se poate întâmpla. Înseamnă să transformăm informația genetică din teamă în acțiune și riscul în timp câștigat. Și tocmai de aceea Societatea Română de Sindrom Lynch are ca deviză «Dăm vieții timp».
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Pentru femeile cu Sindrom Lynch, care sunt cele mai importante tipuri de cancer de care trebuie să țină cont și ce înseamnă, concret, monitorizarea preventivă?
Dr. Oana Cristina Voinea: Pentru femeile cu sindrom Lynch, ne gândim în primul rând la cancerul colorectal și endometrial, dar, în funcție de gena implicată, există riscuri diferite și pentru cancerul ovarian, gastric, de intestin subțire, de tract urinar și alte tumori din spectrul Lynch.
Foarte important însă, screeningul specific sindromului Lynch trebuie integrat în screeningul general, etapizat în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc. O femeie cu Lynch rămâne o femeie care trebuie să beneficieze de prevenția recomandată populației generale: screeningul de col uterin, screeningul pentru cancerul de sân prin mamografie la vârsta indicată și, pentru persoanele cu istoric important de fumat care îndeplinesc criteriile, screeningul cancerului pulmonar prin CT toracic low-dose, conform recomandărilor europene.
Peste această bază adăugăm supravegherea specifică Lynch, personalizată în funcție de gena implicată, vârstă, istoricul personal și familial și, pentru femeile tinere, planurile reproductive. În anumite situații discutăm și opțiuni medicamentoase sau chirurgicale de reducere a riscului.
Așadar, nu vorbim despre o colecție de investigații separate, ci despre un parcurs preventiv integrat, care însoțește femeia de-a lungul vieții și se adaptează odată cu vârsta și cu riscurile ei.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Am vrea să vorbim și despre inimă. Cât de importantă este sănătatea cardiovasculară în cazul pacientelor oncologice și ce legătură există între anumite tratamente pentru cancer și sănătatea inimii?
Dr. Oana Cristina Voinea: Este esențială. Progresele extraordinare din oncologie fac ca tot mai multe paciente să trăiască mult timp după diagnosticul de cancer. Astăzi nu mai este suficient să ne întrebăm dacă tratamentul controlează tumora, ci și în ce stare de sănătate va fi pacienta peste 10, 20 sau 30 de ani.
Unele terapii oncologice pot avea efecte cardiovasculare imediate sau tardive: hipertensiune, tulburări metabolice, disfuncție miocardică și insuficiență cardiacă, aritmii sau tromboze. Radioterapia poate favoriza, uneori după mulți ani, fibroza, afectarea valvulară și apariția stenozelor vasculare, inclusiv coronariene sau carotidiene, în funcție de teritoriul iradiat.
De aceea, cardio-oncologia modernă începe ideal înaintea tratamentului: evaluăm riscul cardiovascular, corectăm factorii modificabili, monitorizăm pacienta în timpul terapiei și continuăm prevenția pe termen lung. Iar mișcarea și sportul adaptate fiecărei paciente trebuie să facă parte din acest parcurs. Activitatea fizică este una dintre cele mai accesibile forme de prevenție: contribuie la controlul factorilor de risc cardiovascular, la menținerea capacității funcționale și are beneficii importante asupra stării fizice și psihice.
Scopul nu este să alegem între tratarea cancerului și protejarea inimii, ci să le facem pe amândouă. Succesul oncologic modern ar trebui să însemne nu doar ani fără progresia sau recidiva cancerului, ci și ani fără boală și evenimente cardiovasculare. Nu vrem doar să adăugăm ani vieții, ci să păstrăm sănătatea anilor pe care oncologia îi câștigă.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj unei femei de 30–40 de ani care spune „sunt prea tânără ca să-mi fac griji pentru cancer sau pentru sănătatea inimii”, care ar fi acela?
Dr. Oana Cristina Voinea: I-aș spune că nu este deloc prea tânără. Dimpotrivă, este la vârsta perfectă pentru a-și cunoaște și controla riscurile – și, uneori, prevenția trebuie să înceapă chiar înainte de 30 de ani. În sindromul Lynch, de exemplu, pentru purtătorii MLH1 supravegherea colonoscopică începe, în funcție de ghid și de istoricul familial, încă de la 20–25 de ani.
Tinerețea ne oferă câteva avantaje extraordinare: timpul, forța fizică, rezerva biologică și o capacitate mai mare de adaptare și plasticitate. Iar ceea ce facem cu ele la 20, 30 sau 40 de ani poate influența profund felul în care vom trăi la 50, 60 sau 70.
Nu este vorba despre a trăi de tineri cu frica unui cancer sau a unei boli cardiovasculare, ci despre a ne cunoaște istoricul familial și riscurile, a face screeningul potrivit, a nu fuma, a face sport și a interveni asupra factorilor pe care îi putem modifica.
Există o frază atribuită lui Coco Chanel care spune că la 20 de ani avem chipul pe care ni l-a dat natura, la 30 pe cel pe care ni l-a modelat viața, iar la 50 pe cel pe care îl merităm. Dincolo de frumusețe, mie mi se pare o metaforă foarte bună și pentru sănătate: o parte importantă din sănătatea de la 50–60 de ani se construiește mult mai devreme.
Medicina modernă ne oferă instrumentele, iar tinerețea ne oferă timpul și resursa biologică pentru a le folosi. Important este să începem prevenția atunci când timpul încă lucrează în favoarea noastră.
Mulțumim, Oana Voinea!
***
Pe Dr. Oana Cristina Voinea o puteți întâlni pe 10 Octombrie, la deGalben (Piața Amzei, București), la TINEREȚTE FĂRĂ BRĂTÂNEȚE?, unde va vorbi participantelor despre prevenție, legătura dintre cardiologie și genetică și despre cum se folosesc testele genetice pentru a anticipa riscurile apariției cancerului și a personaliza prevenția.
Descoperă mai multe despre ceea ce va aborda în cadrul acestei ediții, aici.
Comentarii