INTERVIU: Ingrid Hessen Granum, consilier juridic la JURK - Norvegia, “Digitalizarea tot mai accentuată a societății poate face mai dificil pentru femei să se distanțeze de relațiile abuzive

Pentru seria FEARLESS – Voices from Europe, vorbim cu organizații și profesioniști din diferite țări europene despre prevenirea violenței bazate pe gen, protecția femeilor și soluțiile care pot face diferența.

În acest episod, ajungem în Norvegia, unde vorbim cu JURK – Juridisk rådgivning for kvinner, organizație înființată în 1974, care oferă consiliere juridică gratuită femeilor și lucrează pentru îmbunătățirea accesului acestora la dreptate. JURK este o organizație independentă, cu sediul în Oslo, și oferă sprijin femeilor din întreaga Norvegie.

În cadrul interviului, Ingrid Hessen Granum, consilier juridic la JURK, vorbește despre barierele juridice și instituționale cu care se confruntă femeile care trec prin violență bazată pe gen, accesul la asistență juridică, dificultățile întâlnite în raportarea abuzurilor și noile forme de violență facilitate de tehnologie.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Din experiența dumneavoastră, care sunt principalele bariere juridice sau instituționale cu care se confruntă femeile care trec prin violență bazată pe gen atunci când încearcă să obțină protecție sau să aibă acces la justiție în Norvegia?

Ingrid Hessen Granum: Prin activitatea noastră la JURK, întâlnim femei care au trecut prin violență fizică, psihologică, sexuală și economică. Din experiența noastră, femeile care se confruntă cu violența bazată pe gen pot întâmpina mai multe bariere juridice și instituționale atunci când încearcă să obțină protecție sau acces la justiție în Norvegia. Observăm că lipsa de cunoștințe despre drepturile pe care le au și despre mecanismele de sprijin și protecție disponibile reprezintă o barieră semnificativă pentru femeile cu care lucrăm. Acest lucru poate face dificil să știe unde să ceară ajutor și la ce tip de asistență au dreptul.

Observăm, de asemenea, că accesul la asistență juridică gratuită este insuficient. În unele situații, precum cazurile de fraudă comisă în cadrul unui tipar mai amplu de abuz domestic sau economic, victimele pot să nu aibă deloc dreptul la asistență juridică gratuită. În alte cazuri, chiar dacă femeile au dreptul la asistență juridică gratuită, numărul de ore acoperite poate fi limitat și insuficient pentru a răspunde nevoilor lor reale de asistență juridică. Acest lucru poate fi deosebit de dificil pentru femeile care au trecut prin violență pe o perioadă îndelungată și ale căror cazuri pot implica probleme juridice complexe.

Pentru multe femei care au trecut prin forme severe și traumatizante de violență, uneori timp de mulți ani, recuperarea și procesarea experiențelor prin care au trecut după părăsirea unei relații abuzive necesită timp. Acest lucru poate face mai dificilă obținerea dreptății sau exercitarea drepturilor, de exemplu pentru că faptele penale au ajuns să fie prescrise. Poate afecta și accesul la despăgubiri acordate de stat victimelor violenței, deoarece Norvegia are termene relativ scurte pentru depunerea cererilor în baza Legii privind despăgubirile acordate victimelor infracțiunilor violente.

Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât accesul la asistență juridică este limitat. Potrivit articolului 30 din Convenția de la Istanbul, statele trebuie să asigure accesul la despăgubiri adecvate din partea statului pentru victimele care au suferit vătămări corporale grave sau afectarea stării de sănătate. Prin urmare, combinația dintre termenele scurte, accesul limitat la asistență juridică și alte restricții poate împiedica victimele să își exercite în mod eficient dreptul la despăgubiri și ridică semne de întrebare cu privire la respectarea de către Norvegia a obligațiilor sale în temeiul Convenției.

Limba poate fi, de asemenea, o barieră semnificativă. Deși serviciile de interpretariat sunt disponibile în multe contexte, informațiile despre drepturi și serviciile de sprijin nu sunt întotdeauna ușor accesibile în mai multe limbi. Unele dintre site-urile informative către care ne îndrumăm clientele nici măcar nu oferă o versiune în limba engleză, ci doar informații în norvegiană. Acest lucru este foarte relevant pentru activitatea noastră, deoarece 52% dintre clientele JURK provin din alte țări decât Norvegia, iar 35% vorbesc puțin sau deloc norvegiană.

Acest lucru este deosebit de dificil într-o societate tot mai digitalizată, în care multe servicii de sprijin și instituții publice se bazează în mare măsură pe site-uri și platforme online. Navigarea acestor sisteme poate fi dificilă pentru femeile care au cunoștințe limitate de limba norvegiană sau o înțelegere limitată a sistemului. O altă problemă pe care o întâlnim este că informațiile importante sunt fragmentate pe diferite site-uri și la diferite instituții. Femeile pot fi nevoite să navigheze prin mai multe sisteme și să contacteze mai multe organizații înainte de a găsi ajutorul de care au nevoie.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA:  Care sunt cele mai frecvente probleme juridice legate de violența împotriva femeilor pentru care femeile solicită consiliere din partea JURK?

Ingrid Hessen Granum: În 2025, JURK a gestionat 6.006 cazuri. Ca și în anii precedenți, de departe cea mai mare categorie de cazuri a vizat căsătoria și aspectele legate de copii și părinți. Acestea au fost urmate de cazurile privind dreptul muncii, dreptul locuinței și dreptul imigrației.

În categoria „violență și abuz” din statisticile noastre, am gestionat 119 cazuri în 2025. În această categorie înregistrăm doar cazurile în care întrebarea principală a clientei se referă la violență sau abuz, de exemplu întrebări despre raportarea violenței la poliție. Dacă întrebarea se referă la datorii, divorț sau permis de ședere, cazul este înregistrat în una dintre aceste categorii, chiar dacă violența face parte din situația prezentată. În general, violența împotriva femeilor este o problemă care se regăsește în activitatea noastră și reprezintă un factor în multe dintre cazurile noastre, chiar și atunci când nu este problema principală ridicată de clientă.

În cazurile în care violența și abuzul reprezintă problema principală, întâlnim multe situații referitoare la măsuri de protecție, întrebări privind sesizarea poliției și despăgubiri. În special în cazurile privind despăgubirile acordate de stat victimelor infracțiunilor violente, primim numeroase întrebări despre acest tip de despăgubire, precum și o nevoie semnificativă, nesatisfăcută, de asistență pentru completarea cererilor. Anterior, aceasta era una dintre responsabilitățile avocatului victimei.

Din păcate, în urma unei modificări legislative din 2023, dreptul la asistență juridică gratuită a fost eliminat. Solicitanților li se pot acoperi cheltuielile juridice doar retroactiv, în măsura în care amploarea și complexitatea cazului justifică acest lucru. Cu toate acestea, evaluarea noii legi a arătat că valoarea medie a despăgubirilor acordate a fost mai mare în cazurile în care victimele au beneficiat de asistență juridică atunci când au solicitat despăgubiri sau au depus o contestație. Evaluarea a arătat, de asemenea, că asistența juridică poate crește probabilitatea ca cererea să fie soluționată cu succes.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA:  Cât de important este accesul la consiliere juridică gratuită și confidențială pentru a ajuta femeile să își înțeleagă drepturile și să ia decizii informate cu privire la situația lor?

Ingrid Hessen Granum: Accesul la consiliere juridică gratuită și confidențială este foarte important. Observăm că multe femei nu sunt conștiente de drepturile pe care le au sau de ceea ce li se cuvine. Acest lucru este valabil în special în cazul femeilor care au cunoștințe limitate despre sistemul juridic sau se confruntă cu bariere lingvistice.

Există, de asemenea, adesea termene care trebuie respectate. Dacă o femeie nu își cunoaște situația juridică sau nu știe cum să procedeze, aceste termene pot expira, lăsând-o cu posibilități limitate sau chiar fără posibilitatea de a obține ceea ce îi este garantat prin lege.

De asemenea, multe femei nu își permit să plătească singure un avocat, dar nu sunt considerate suficient de sărace pentru a beneficia de asistență juridică finanțată de stat. Aceste femei, care se află între cele două categorii, sunt cele pe care JURK le asistă. Din păcate, constatăm că există o nevoie semnificativă, nesatisfăcută, de asistență juridică gratuită în acest domeniu.

Consilierea juridică gratuită și confidențială poate fi, prin urmare, esențială pentru a le permite femeilor să își înțeleagă drepturile, să ia decizii informate și să acționeze înainte să fie prea târziu.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA:  Din experiența dumneavoastră, ce le împiedică pe femei să raporteze violența sau să recurgă la căi legale și ce s-ar putea face pentru reducerea acestor bariere?

Ingrid Hessen Granum: Observăm că, în multe situații, cazurile de violență bazată pe gen pot fi clasate de poliție, adesea din cauza resurselor insuficiente ale poliției sau a lipsei de dovezi. Acest lucru poate face victimele să simtă că raportarea violenței nu va duce la niciun rezultat concret sau la protecție. Pe lângă clasarea frecventă a cazurilor, stigmatul asociat raportării sau discutării violenței domestice, existent în anumite segmente ale societății, poate determina multe femei să ezite să se adreseze autorităților și să ceară ajutor sau să amâne acest lucru pentru o perioadă foarte lungă.

Din experiența noastră, una dintre principalele bariere este lipsa unor resurse suficiente în cadrul poliției și al serviciilor de sprijin. Sunt necesare mai multe resurse pentru a ne asigura că femeile primesc protecția și asistența de care au nevoie.

Există, de asemenea, nevoia de a crește gradul de conștientizare cu privire la gravitatea problemei sociale reprezentate de violența împotriva femeilor, în special violența domestică. Trebuie puse la dispoziție mai multe informații, astfel încât oamenii să conștientizeze amploarea și gravitatea acestei probleme.

Considerăm, de asemenea, că aceste cazuri trebuie tratate cu mai multă seriozitate de poliție, în special atunci când este vorba despre abuz psihologic și economic. Din experiența noastră, aceste forme de violență primesc adesea o prioritate mai redusă sau nu sunt incluse în dosar deoarece situația este considerată prea complexă. Acest lucru poate face mai dificil ca toate aspectele violenței prin care a trecut o femeie să fie recunoscute și investigate corespunzător.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Ați observat o creștere a cazurilor care implică violență facilitată de tehnologie, precum hărțuirea online, controlul digital, hărțuirea cibernetică sau abuzul bazat pe imagini? Există provocări juridice specifice asociate acestor forme de violență?

Ingrid Hessen Granum: Am observat o creștere semnificativă a cazurilor care implică furtul de identitate și frauda. Norvegia este o societate puternic digitalizată, în care BankID, o formă de identificare și semnătură digitală, este folosită pentru accesarea unei game largi de servicii financiare și publice esențiale. În cazurile de violență domestică, observăm că agresorii pot folosi în mod abuziv BankID-ul unei femei, fie fără știrea ei, fie prin constrângere, amenințări sau violență pentru a obține acces la acesta.

Acest lucru poate duce la golirea conturilor bancare ale femeii sau la contractarea unor împrumuturi mari în numele ei.

O provocare majoră în aceste cazuri este faptul că victimele fraudei pot fi considerate personal responsabile de către bănci și alte instituții de credit pentru datoriile contractate pe numele lor, chiar și atunci când frauda face parte dintr-un tipar mai larg de violență. Drept urmare, femeile pot scăpa dintr-o relație abuzivă doar pentru a rămâne cu datorii de sute de mii de coroane norvegiene, acumulate de agresor.

Victimele fraudei nu au dreptul la asistență juridică gratuită. Considerăm acest lucru extrem de problematic, deoarece aceste cazuri implică adesea probleme juridice complexe, în timp ce victimele nu au resurse financiare pentru a angaja un avocat, tocmai pentru că au fost supuse fraudei.

Într-un sens mai larg, digitalizarea tot mai accentuată a societății poate face mai dificil pentru femei să se distanțeze de relațiile de control și abuz. Accesul digital îi poate permite agresorului să păstreze controlul asupra finanțelor, comunicării și vieții de zi cu zi a unei femei chiar și după ce aceasta a părăsit fizic relația.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Pe baza experienței dumneavoastră, ce schimbări în legislație, serviciile publice sau practicile instituționale ar avea cel mai mare impact asupra îmbunătățirii protecției și accesului la justiție pentru femeile care se confruntă cu violența bazată pe gen?

Ingrid Hessen Granum: O schimbare importantă ar fi reformarea sistemului de asistență juridică, astfel încât mai multe femei să poată beneficia de asistența juridică de care au nevoie, în special atunci când nu au posibilitatea financiară de a angaja un avocat. În același timp, informațiile și serviciile de sprijin trebuie să fie mai accesibile, disponibile în mai multe limbi și mai ușor de utilizat. Acest lucru ar facilita accesul femeilor care se confruntă cu violența bazată pe gen la sprijinul la care au dreptul.

Deși cadrul legislativ poate părea că oferă, în teorie, drepturi și protecție egale pentru femei și bărbați, acest lucru nu se traduce întotdeauna în egalitate în practică. Poate exista o diferență între modul în care legislația este concepută să funcționeze și felul în care aceasta îi afectează efectiv pe oamenii aflați în situații vulnerabile.

De aceea, este important ca legiuitorii să asculte cu atenție profesioniștii din domeniul juridic și organizațiile care lucrează direct cu femeile care se confruntă cu violența atunci când elaborează legislația.

Mulțumim, Ingrid Hessen Granum!

Mulțumim, Jurk!

***

INTERVIEW: Ingrid Hessen Granum, Legal Advisor JURK - Norway, "The increasing digitalization of society can make it more difficult for women to distance themselves from abusive relationships."

For the FEARLESS – Voices from Europe series, we speak with organizations and professionals from different European countries about preventing gender-based violence, protecting women, and finding solutions that can make a difference.

In this episode, we travel to Norway, where we speak with JURK – Juridisk rådgivning for kvinner, an organization founded in 1974 that provides free legal advice to women and works to improve their access to justice. JURK is an independent organization based in Oslo, providing support to women across Norway.

In this interview, Ingrid Hessen Granum, Legal Counselling for Women at JURK, discusses the legal and institutional barriers faced by women experiencing gender-based violence, access to legal assistance, the challenges involved in reporting abuse, and emerging forms of technology-facilitated violence.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: From your experience, what are the main legal or institutional barriers women facing gender-based violence encounter when trying to seek protection or access justice in Norway?

Ingrid Hessen Granum: Through our work at JURK, we meet women who have experienced both physical, psychological, sexual and economic violence. From our experience, women facing gender-based violence can encounter several legal and institutional barriers when trying to seek protection or access to justice in Norway. We experience that a lack of knowledge about rights and about the support and protection mechanisms available, is a significant barrier for the women we meet. This can make it difficult to know where to turn for help and what kind of assistance one is entitled to.

We also experience that there is insufficient access to free legal assistance. In some cases, such as cases involving fraud committed as part of a broader pattern of domestic or economic abuse, victims may not be entitled to free legal aid at all. In other cases,  although women may be entitled to free legal aid, the number of hours covered may be limited and insufficient to meet their actual need for legal assistance. This can be particularly challenging for women who have experienced violence over a long period of time and whose cases may involve complex legal issues.

For many women who have experienced severe and traumatic violence, sometimes over many years, it takes time to recover and process what they have experienced after leaving an abusive relationship. This can make it more difficult to obtain justice or assert their rights, for example because criminal offences have become time-barred. It can also affect access to state compensation for victims of violence, as Norway has relatively short time limits for submitting claims under the Compensation for Victims of Violent Crime Act. This is particularly concerning given the limited access to legal aid. Under Article 30 of the Istanbul Convention, States are required to ensure access to adequate State compensation for victims who have sustained serious bodily injury or impairment of health. The combination of short time limits, limited access to legal aid and other restrictions may therefore prevent victims from effectively exercising their right to compensation and raises concerns about Norway’s compliance with its obligations under the Convention.

Language can also be a significant barrier. Although interpretation services are available in many contexts, information about rights and support services is not always easily accessible in multiple languages. Some of the informative websites we refer our clients to, do not even offer an English translation, they only provide information in Norwegian. This is highly relevant to our work, as 52% of JURK’s clients have a country of origin other than Norway, and 35% speak little or no Norwegian.

This is particularly challenging in an increasingly digitalized society, where many support services and public institutions rely heavily on websites and online platforms. Navigating these systems can be difficult for women who have limited Norwegian language skills or limited understanding of the system. A further challenge we experience is that important information can be fragmented across different websites and institutions. Women may have to navigate several different systems and contact multiple organizations before they find the help they need.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: What are the most common legal issues related to violence against women for which women seek advice from JURK?

Ingrid Hessen Granum: In 2025, JURK handled 6006 cases. As in previous years, the by far largest category of cases we have handled concerns marriage and matters relating to children and parents. These are followed by cases involving employment law, tenancy law and immigration law.

Under the category “violence and abuse” in our statistics, we handled 119 cases in 2025. In this category, we only register cases where the client’s main question relates to violence or abuse, for example questions about reporting the violence to the police. If the question concerns debt, divorce or a residence permit, the case is registered under one of these categories, even if violence is part of the facts of the case. In general, violence against women is an issue that permeates our work, and is a factor in many of our cases, even when it is not the primary issue raised by the client.

The cases where violence and abuse are the main question, we see a lot of cases regarding protective measures, questions about reporting to the police, and compensation. Particularly in cases concerning state compensation for victims of violent crimes, we see a large number of questions about this type of compensation, as well as a significant unmet need for assistance with completing the application. Previously, this was a part of the tasks of the victim’s counsel. Unfortunately, following an amendment to the law in 2023, the right to legal aid was removed. Applicants can only have their legal fees covered retrospectively, to the extent that the scope and complexity of the case warrant it. However, the evaluation of the new Act found that the average amount of compensation awarded was higher in cases where victims had received legal assistance when applying for compensation or lodging an appeal. The evaluation also found that legal assistance may increase the likelihood of a successful application.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: How important is access to free and confidential legal counselling in helping women understand their rights and make informed decisions about their situation?

Ingrid Hessen Granum: Access to free and confidential legal counselling is very important. We experience that many women are not aware of what rights they have or what they are entitled to. This is particularly true for women who have limited knowledge of the legal system or face language barriers.

There are also often deadlines that need to be met. If a woman does not know her legal position or how to proceed, these deadlines may expire, leaving her with limited or no possibility of obtaining what she is legally entitled to.

Also, many women cannot afford to pay for a lawyer themselves, but are not considered “poor enough” to qualify for state-funded legal aid. These women, who fall between the two categories, are the ones JURK provides assistance to. Unfortunately, we see that there is a significant unmet need for free legal assistance in this area.

Free and confidential legal counselling can therefore be crucial in enabling women to understand their rights, make informed decisions, and take action before it is too late.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: In your experience, what prevents women from reporting violence or pursuing legal remedies, and what could be done to reduce these barriers?

Ingrid Hessen Granum: We experience that cases of gender-based violence in many situations may be dismissed by the police, often due to insufficient police resources or a lack of evidence. This can leave victims feeling that reporting the violence will not lead to any meaningful outcome or protection. In addition to the frequent dismissal of cases, the stigma associated with reporting or speaking about domestic violence that exists in some parts of society, can lead to many women being hesitant to come forward and seek help at all, or that it takes a very long time before they do.

In our experience, one of the main barriers is a lack of sufficient resources within the police and the support services. More resources are needed to ensure that women receive the protection and assistance they need.

There is also a need to raise awareness about the serious societal problem that violence against women, especially domestic violence, is. More information needs to be made available so that people become aware of the extent and seriousness of this issue.

We also believe that these cases need to be taken more seriously by the police, particularly when it comes to psychological and economic abuse. In our experience, these forms of violence are often given lower priority or are not included in the case because the situation is considered too complex. This can make it more difficult for women to have all aspects of the violence they have experienced recognized and properly investigated.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Have you seen an increase in cases involving technology-facilitated violence, such as online harassment, digital control, cyberstalking or image-based abuse? Are there particular legal challenges associated with these forms of violence?

Ingrid Hessen Granum: We have seen a significant increase in cases involving identity theft and fraud. Norway is a highly digitalised society, where BankID, a form of digital identification and signature, is used to access a wide range of essential financial and public services. In cases involving domestic violence, we experience that perpetrators may misuse a woman’s BankID, either without her knowledge or by using coercion, threats or violence to gain access to it.  This can result in the woman’s bank accounts being emptied or large loans being taken out in her name.

A major challenge in these cases is that victims of fraud may be held personally liable by banks and other credit institutions for debts taken out in their name, even when the fraud was part of a broader pattern of violence. As a result, women may escape an abusive relationship only to be left with hundreds of thousands of Norwegian kroners in debt incurred by the perpetrator. Victims of fraud are not entitled to free legal aid. We consider this highly problematic, as these cases often involve complex legal issues, while the victims have no financial means to hire a lawyer, precisely because they have been subjected to fraud.

More broadly, the increasing digitalization of society can make it more difficult for women to distance themselves from controlling and abusive relationships. Digital access can allow an abuser to maintain control over a woman’s finances, communication and everyday life even after she has physically left the relationship.

HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Based on your experience, what changes in legislation, public services or institutional practices would have the greatest impact on improving protection and access to justice for women experiencing gender-based violence?

Ingrid Hessen Granum: One important change would be to reform the legal aid system so that more women can access the legal assistance they need, particularly when they do not have the financial means to hire a lawyer themselves. At the same time, information and support services need to be more accessible, multilingual and easier to navigate. This would make it easier for women experiencing gender-based violence to and access the support they are entitled to.

Although the legal framework may appear to provide equal rights and protection for men and women on paper, this does not always translate into equality in practice. There can be a gap between how legislation is intended to work and how it actually affects people in vulnerable situations. This is why it is important that lawmakers listen closely to legal professionals and organizations working directly with women experiencing violence when drafting legislation.

Thank you, Ingrid Hessen Granum!

Thank you, Jurk!