Ortorexia sau obsesia patologica pentru alimentatia sanatoasa

Ortorexia (cunoscuta si ca ortorexia nervoasa) este o tulburare de alimentatie, care a fost propusa si descrisa pentru prima data de catre Dr. Steven Bratman, in 1997, ca urmare a observarii cresterii numarului de persoane obsedate de alimentatia sanatoasa si riguroasa.

Persoanele cu ortorexie pot ajunge sa elimine tot mai multe alimente considerate „impure” sau „nesanatoase”, iar in spatele acestor alegeri se poate ascunde o teama profunda de a nu „strica” imaginea corporala idealizata pe care si-au construit-o. Asadar, ortorexia are o componenta comuna cu tulburarile de alimentatie ca anorexia sau bulimia – adica controlul extrem asupra corpului.

Termenul provine din cuvintele grecesti „orthos”, care inseamna „corect” si „orexia”, care inseamna „apetit”. Este un termen folosit pentru a descrie o tulburare de alimentatie in care individul are o obsesie rigida si ​​pentru „alimentatia sanatoasa”. Aceasta poate include fixarea pe alimente „pure”, omiterea alimentelor „rele” si o credinta de nezdruncinat asupra asteptarilor si importantei unei alimentatii sanatoase. In mod obisnuit, persoanele cu aceasta tulburare omit lucruri care sunt „nenaturale”, „procesate” sau care au fost procesate in moduri despre care se crede ca reduc proprietatile benefice pentru sanatate ale produsului.

In prezent, nu exista un consens, in sensul clinic, in literatura de specialitate cu privire la clasificarea ortorexiei; daca aceasta este o tulburare de alimentatie, daca este un nou tip de tulburare de alimentatie sau daca este o prezentare variata a unei alte tulburari de alimentatie, de exemplu anorexia nervoasa. In ciuda acestui fapt, raportarile despre comportamentele tipice ortorexiei sunt frecvente, iar indivizii adesea nu au cognitiile asociate fie cu anorexia nervoasa, fie cu bulimia nervoasa, ceea ce pare sa sustina, prin urmare, linia de gandire conform careia acesta este un nou tip de tulburare de alimentatie care este in curs de identificare.

Primul articol stiintific despre ortorexie a fost publicat abia in 2004, cand un studiu italian a descris-o drept „obsesie maniacala in cautarea alimentelor sanatoase”. Cu toate acestea, a ramas mai putin cunoscuta publicului, insa, odata cu explozia popularitatii retelelor sociale, a devenit si ortorexia cunoscuta. In 2014, o bloggerita de mare succes, pe nume Jordan Young, al carei blog era axat pe alimentatia vegana, le-a dezvaluit celor 70.000 de urmaritori ai sai ca dorinta sa pentru o alimentatie sanatoasa devenise patologica, fapt care a dus la diagnosticarea ei cu tulburare de alimentatie si malnutritie.

Aceasta dezvaluire a generat o acoperire vasta a subiectului de catre multe canale de stiri din SUA, insa tulburarea continua sa nu fie recunoscuta in cadrul criteriilor de diagnostic.  

Simptomele ortorexiei nervoase

Nu exista o lista oficiala de semne si simptome validate. Cu toate acestea, din cauza interesului crescand atat in ​​stiinta populara, cat si in cea academica, exista un acord asupra mai multor simptome. Componenta cheie este aceea ca individul nu este preocupat de cantitatea de alimente consumate, ci mai degraba de calitatea alimentelor consumate.

Comportamentele comune legate de aceasta preocupare includ:

• ingrijorarea persistenta si preocuparea pentru consumul de alimente impure sau nesanatoase si efectul pe care acestea l-ar avea asupra organismului daca individul le-ar consuma;

• petrecerea unor perioade excesive de timp gandind, cercetand, scriind sau vorbind despre alimente;

• timp excesiv pentru pregatirea sau achizitionarea de alimente, ceea ce poate duce, de asemenea, la dificultati financiare din cauza tipurilor de alimente cumparate;

• inflexibilitate si intoleranta fata de dietele si convingerile altor persoane despre alimente si alimentatie;

• sentimente de vinovatie si rusine atunci cand sunt consumate alimente percepute ca fiind „nesanatoase”.

Corelatie intre ortorexia nervoasa si anorexia nervoasa

Anorexia nervoasa difera de ortorexia nervoasa prin faptul ca persoanele cu anorexie au o preocupare raportata pentru greutatea corporala, forma corpului si o nemultumire semnificativa fata de corp, care duce la restrictionarea cantitatii de alimente pentru a manipula greutatea. 

In cazul celor cu ortorexie nervoasa, ei nu impartasesc aceasta nemultumire fata de corp si, in schimb, isi manipuleaza dieta din cauza unei compulsii obsesive de a obtine o dieta „sanatoasa” perfecta. Cu toate acestea, unele dintre simptomele asociate in mod obisnuit anorexiei pot fi observate in cazul ortorexiei, inclusiv pierderea in greutate sau restrictia alimentara a anumitor alimente, (de exemplu, alimente bogate in grasimi) si inflexibilitatea in ceea ce priveste alimentatia.

In plus, cercetarile au descoperit ca utilizarea Instagramului este asociata cu o crestere a raportarilor de comportamente tipice ortorexiei nervoase, ceea ce nu a fost semnalat si pe alte canale de socializare precum Pinterest, Facebook, Twitter/X sau Linkedin.

Acest lucru poate fi pus pe seama faptului ca Instagramul se bazeaza pe imagine, pe expunerea selectiva a imaginilor care sunt vazute ca fiind comportamente normale sau sanatoase, desi nu sunt asa. Totodata, practica prin care celebritati sau influenceri promoveaza astfel de comportamente, poate avea, de asemenea, o oarecare influenta in promovarea ortorexiei, datorita numarului mare de urmaritori ai acestor conturi, ceea ce adauga credibilitate afirmatiilor lor.

Exista un instrument de depistarea ortorexiei nervoase...

Testul ORTO-15 este cel mai frecvent utilizat pentru detectarea simptomelor de ortorexiei nervoase. Respondentul trebuie sa raspunda intrebarilor cu „intotdeauna”, „adesea”, „uneori” sau „niciodata”. Scala este de la 1 la 4, 1 indicand comportamentul de ortorexie, iar 4 pentru comportamentul alimentar normal. Scorul limita pentru suspiciunea de ortorexie este, de obicei, 40 de puncte. S-a raportat ca acest instrument are o sensibilitate de 100%, o specificitate de 73,6%, o valoare predictiva pozitiva de 17,6% si o valoare predictiva negativa de 100%.

Totusi, s-a demonstrat ca acest test are unele limitari psihometrice, inclusiv lipsa standardizarii si diferentele culturale, fiind depuse relativ putine eforturi, pana in prezent, pentru a stabili functionarea diferentiata a grilelor intre diferite culturi. Exista, de asemenea, ingrijorari ca scorul ridicat ar putea duce la rate fals pozitive ridicate si, prin urmare, nu este potrivit pentru un instrument de diagnostic.

***

Her Space Festival Romania - Fumusetea in Era Tehnologiei

18-19 Octombrie 2025

Bucuresti