FOMO: De ce simțim că „rămânem pe dinafară” și cum ne putem recâștiga echilibrul

Ți s-a întâmplat vreodată să stai acasă într-o seară liniștită, dar, după ce ai intrat pe Instagram, să te simți brusc neliniștită, tristă sau chiar vinovată că nu ești „acolo unde se întâmplă lucrurile”? Această senzație are un nume: FOMO, prescurtare de la Fear of Missing Out, adică teama de a rata ceva important.

Într-o lume în care suntem conectați non-stop, FOMO a devenit o problemă reală și frecventă, în special pentru femeile care jonglează cu multe roluri (profesionistă, mamă, prietenă, parteneră) și care sunt expuse constant la „viețile perfecte” ale altora, prezentate online.

Ce este, de fapt, FOMO?

FOMO este o formă de anxietate socială care apare atunci când simți că alții au parte de experiențe plăcute sau valoroase, iar tu nu. Termenul a fost popularizat în 2004 de cercetătorul Patrick J. McGinnis, dar a devenit cu adevărat cunoscut odată cu ascensiunea rețelelor sociale.

Potrivit unui studiu publicat în Computers in Human Behavior (2013), FOMO este corelat cu utilizarea intensivă a platformelor sociale, în special în rândul tinerilor, dar fenomenul afectează persoane de toate vârstele.

Cum se manifestă?

FOMO nu este doar o simplă curiozitate. El poate lua forme mai subtile sau mai intense, precum:

• Dorința constantă de a verifica ce fac ceilalți pe rețelele sociale

• Sentimentul că ești „în urmă” cu viața

• Decizii impulsive: te înscrii la prea multe activități, accepți invitații doar ca să nu „pierzi” ceva

• Stări de stres, oboseală mentală și epuizare emoțională

• Comparații nesănătoase cu alte femei care par să aibă „totul sub control”

De ce afectează mai ales femeile?

Femeile tind să fie mai atente la relațiile sociale și la conexiunea cu ceilalți, ceea ce le face mai susceptibile la FOMO. În plus, standardele nerealiste promovate în online (de exemplu, cum trebuie să arate o femeie, cum să se îmbrace, cum să-și crească copiii sau să reușească în carieră etc.) pot intensifica presiunea de a nu rămâne în urmă.

Un articol publicat de Psychology Today arată că femeile petrec mai mult timp decât bărbații pe rețelele sociale și sunt mai sensibile la comparații sociale, ceea ce le expune mai mult riscului de FOMO.

„Rețelele sociale sunt un spațiu public, dar editat. Nu e viața întreagă, ci doar partea aleasă cu grijă pentru a fi arătată.” (Cal Newport, specialist în informatică și un lider de opinie în domeniul productivității și al utilizării conștiente a tehnologiei) 

Dar cum putem gestiona FOMO?

Din fericire, există metode simple și eficiente pentru a recâștiga controlul asupra emoțiilor și a rămâne conectate cu propria noastră realitate:

1. Practică recunoștința

Notează-ți zilnic 2-3 lucruri pentru care ești recunoscătoare. Recunoștința are efecte dovedite asupra sănătății mintale și te ajută să-ți concentrezi atenția pe ce ai, nu pe ce îți lipsește.

2. Conștientizează că ceea ce vezi online nu este întreaga poveste

Rețelele sociale sunt un colaj al momentelor bune, adesea editate și filtrate. Toată lumea are greutăți, dar nu toată lumea alege să le posteze pe rețelele sociale.

3. Setează limite digitale

Stabilește un timp clar pentru social media, sau încearcă zile „offline” din când în când. Aplicații ca „Forest” sau „Moment” te pot ajuta să-ți gestionezi timpul online.

4. Clarifică-ți prioritățile

Fă-ți o listă cu lucrurile care contează cu adevărat pentru tine: relații autentice, sănătate, timp pentru tine. Când te simți copleșită, revino la această listă.

5. Vorbește despre cum te simți

Vulnerabilitatea ne conectează. Discută cu o prietenă de încredere sau cu un terapeut despre sentimentele tale. FOMO este mai comun decât pare, chiar nu ești singură în asta.

FOMO nu este o „slăbiciune”, ci un semn că avem nevoie de mai multă ancorare în prezent și în propriile nevoi. Nu trebuie să fim peste tot, să fim tot timpul disponibile sau să bifăm tot ce e „în trend”. Este perfect în regulă să alegem calitatea în locul cantității, liniștea în locul haosului și autenticitatea în locul comparațiilor.

Fiecare dintre noi are un ritm propriu și un mod diferit de a privi lucrurile și a le experimenta. Tocmai de aceea, meriți să trăiești viața în felul tău, nu în funcție de ceea ce face „toată lumea”.

Vrei să aprofundezi acest aspect? Iată câteva recomandări de lectură: 

„Digital Minimalism” (Cal Newport)

O carte esențială despre cum să folosim tehnologia în mod conștient, fără să ne lăsăm acaparați de notificări și presiuni sociale. Newport oferă soluții practice pentru a-ți recăpăta timpul și atenția.

„The Happiness Project” (Gretchen Rubin)

Un proiect personal care a devenit un fenomen internațional. Rubin explorează cum să găsești bucuria în lucrurile mărunte, fără să te lași influențată de așteptările altora.

„The Comparison Cure” (Lucy Sheridan)

Dedicată în întregime comparațiilor din social media și modului în care ne afectează stima de sine. Cartea oferă sfaturi clare pentru a scăpa de sentimentul că nu ești „destul”.

„Stolen Focus” (Johann Hari)

O carte revelatoare despre cum lumea digitală ne fură capacitatea de concentrare și cum putem să ne recâștigăm claritatea mentală într-o eră a distragerilor continue.