INTERVIU: Dr. Alina Epure, doctor în științe medicale, “Longevitatea nu începe atunci când observăm primele semne ale vârstei. Începe prin alegerile pe care le facem astăzi pentru sănătatea noastră de
Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre „Tinerețe fără bătrânețe?”, Dr. Alina Epure ne invită să privim longevitatea dincolo de mituri și promisiuni rapide. Pentru ea, îmbătrânirea sănătoasă nu începe odată cu primele semne vizibile ale vârstei, ci mult mai devreme, în alegerile zilnice care modelează felul în care funcționează corpul, mintea și metabolismul nostru.
În acest interviu, ne explică limpede ce înseamnă cu adevărat longevitatea, cum putem influența procesul de îmbătrânire sănătoasă și de ce prevenția devine cel mai puternic instrument al femeilor de azi.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Vorbim mult despre longevitate, dar ce înseamnă, din punct de vedere medical, să îmbătrânim sănătos? Putem vorbi despre „îmbătrânire” înainte să apară semnele vizibile?
Dr. Alina Epure: Când vorbim despre longevitate, cred că este important să facem diferența între cât trăim și cât trăim sănătoși. În medicină, obiectivul nu este doar prelungirea duratei vieții – lifespan, ci mai ales extinderea perioadei în care rămânem sănătoși, autonomi, activi și funcționali – ceea ce numim healthspan.
A îmbătrâni sănătos înseamnă să ne păstrăm cât mai mult timp funcția metabolică, cardiovasculară, musculară, cognitivă și imunitară, mobilitatea, echilibrul emoțional și capacitatea de a participa activ la viața personală și socială. Cu alte cuvinte, nu mă interesează doar câți ani adăugăm vieții, ci câtă viață sănătoasă adăugăm anilor.
Consider că este important să vorbim despre îmbătrânire cu mult înainte să apară ridurile, firele albe de păr, afectarea memoriei, creșterea în greutate, ceața pe creier sau alte semne pe care le asociem în mod obișnuit cu vârsta. Îmbătrânirea biologică este un proces care se desfășoară la nivel celular și molecular, iar modificările pot preceda cu ani sau chiar decenii manifestările clinice ale bolilor asociate vârstei. Longevitatea sănătoasă se construiește mult mai devreme. Iar aici intervine medicina stilului de viață. Alimentația, mișcarea, somnul, gestionarea stresului, calitatea relațiilor și prevenirea comportamentelor nocive influențează, zi după zi, traiectoria sănătății noastre.
Din această perspectivă, prefer să nu vorbesc despre „anti-aging”, pentru că îmbătrânirea nu este o boală pe care trebuie să o combatem. Vorbesc despre healthy aging și despre capacitatea de a influența felul în care îmbătrânim. Longevitatea nu începe atunci când observăm primele semne ale vârstei. Începe prin alegerile pe care le facem astăzi pentru sănătatea noastră de mâine.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Cât de mult din felul în care îmbătrânim este influențat de genetică și cât de mult de ceea ce facem în fiecare zi (alimentație, somn, mișcare, stres)?
Dr. Alina Epure: Genetica este importantă, dar nu reprezintă un verdict. Moștenim anumite predispoziții, însă felul în care îmbătrânim este rezultatul interacțiunii dintre gene, mediu și stilul nostru de viață. Tocmai de aceea, două persoane cu vulnerabilități genetice similare pot avea traiectorii de sănătate foarte diferite.
Aici intervine epigenetica: alimentația, mișcarea, somnul, stresul, fumatul, alcoolul , relațiile și mediul în care trăim pot influența mecanismele care reglează expresia genelor. De aceea, când lucrez cu teste genetice, nu le privesc ca pe o predicție a bolii, ci ca pe un instrument care ne ajută să identificăm vulnerabilități și să construim o prevenție personalizată.
Îmi place să spun că genele ne oferă harta, dar stilul de viață influențează traseul. Nu putem modifica moștenirea genetică pe care am primit-o, dar putem influența în fiecare zi o parte importantă dintre factorii care determină nu doar cât trăim, ci mai ales cât de sănătos îmbătrânim.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Metabolismul se schimbă odată cu vârsta, iar multe femei observă asta prin schimbări de greutate, energie sau compoziție corporală. Ce se întâmplă, de fapt, în organism și ce putem face pentru a nu considera aceste schimbări inevitabile?
Dr. Alina Epure: Odată cu înaintarea în vârstă, organismul trece prin schimbări hormonale și de compoziție corporală: avem tendința să pierdem treptat masă musculară, să acumulăm mai ușor grăsime viscerală, iar în perioada de perimenopauză și menopauză scăderea estrogenilor poate accentua redistribuirea țesutului adipos și modificările metabolice. Important este însă că metabolismul nu „se oprește” brusc după 40 sau 50 de ani, iar creșterea în greutate nu trebuie privită ca o consecință inevitabilă a vârstei.
Una dintre cele mai importante investiții pentru sănătatea metabolică este păstrarea și dezvoltarea masei musculare. Antrenamentul de forță, activitatea fizică zilnică, un aport adecvat de proteine, alimentația adaptată nevoilor individuale și somnul de calitate devin esențiale. În același timp, merită evaluate cauzele unei schimbări importante de greutate sau energie, pentru că pot exista factori hormonali, metabolici, nutriționali sau legați de stilul de viață care necesită o abordare personalizată.
Mesajul important pentru femei este că vârsta schimbă biologia, dar nu ne anulează capacitatea de a o influența. În loc să mâncăm pur și simplu din ce în ce mai puțin, obiectivul ar trebui să fie să ne păstrăm musculatura, sănătatea metabolică și funcționalitatea. Nu urmărim doar o cifră pe cântar, ci o compoziție corporală și un metabolism care să ne susțină vitalitatea și longevitatea.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Există alimente sau tipare alimentare care au un rol real în menținerea sănătății pe termen lung? Și, la fel de important, care sunt miturile despre „alimente-minune” pentru longevitate pe care ar trebui să le uităm?
Dr. Alina Epure: Consider că există tipare alimentare asociate constant cu o sănătate mai bună pe termen lung, iar dieta mediteraneană rămâne unul dintre cele mai bine studiate exemple. Vorbim despre o alimentație predominant bazată pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, ulei de măsline, pește, alături de surse adecvate de proteine și cât mai puține produse ultraprocesate. Mai important decât un aliment izolat este însă modelul alimentar pe care îl repetăm zi de zi, să identificăm ceea ce ni se potrivește, ceea ce este compatibil sau incompatibil cu organismul nostru, ceea ce ne hrănește sau ne otrăvește.
Unul dintre marile mituri ale longevității este existența unui „superaliment” capabil să compenseze un stil de viață dezechilibrat. Nu există un fruct, un supliment sau o băutură care să ne garanteze longevitatea. Afinele, ceaiul verde, turmericul sau alimentele bogate în omega-3 pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, dar efectul lor trebuie privit în contextul întregii diete și al stilului de viață.
Pentru mine, alimentația pentru longevitate înseamnă mai ales diversitate, calitate, echilibru și personalizare. Hrana trebuie să susțină masa musculară, sănătatea metabolică, microbiomul și funcția cerebrală, dar și să rămână o sursă de plăcere și conexiune. Longevitatea nu se găsește într-un aliment-minune; se construiește prin alegerile pe care le repetăm în fiecare zi.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Somnul este unul dintre pilonii despre care vorbești atunci când abordezi longevitatea. Cât de mult poate influența somnul metabolismul, apetitul și sănătatea pe termen lung?
Dr. Alina Epure: Somnul este unul dintre cei mai importanți piloni ai longevității, pentru că în timpul nopții organismul nu este „oprit”, ci intră într-un proces complex de reglare, reparare și regenerare. Un somn insuficient sau fragmentat poate afecta sensibilitatea la insulină, reglarea glicemiei, răspunsul la stres și mecanismele hormonale implicate în controlul apetitului, ceea ce poate favoriza foamea, poftele și dezechilibrele metabolice.
Pe termen lung, privarea cronică de somn este asociată cu un risc mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și afectare cognitivă. Somnul este esențial și pentru creier: contribuie la consolidarea memoriei, reglarea emoțională și procesele de eliminare a produșilor metabolici acumulați în timpul activității cerebrale.
De aceea, atunci când vorbim despre longevitate, nu putem discuta doar despre ce mâncăm sau cât sport facem. Calitatea, durata și regularitatea somnului sunt la fel de importante. Somnul nu este timp pierdut, ci una dintre cele mai importante investiții biologice pe care le facem, în fiecare noapte, pentru sănătatea zilei de mâine.
HER SPACE FESTIVAL ROMANIA: Dacă o femeie de 40-50 de ani ar vrea să înceapă chiar acum să investească în sănătatea ei de la 60-70 de ani, care sunt lucrurile pe care ar trebui să le schimbe prima dată?
Dr. Alina Epure: La 40–50 de ani avem încă o fereastră extraordinară pentru a influența felul în care vom trăi la 60–70 de ani. Aș începe nu cu restricții sau cu o listă lungă de suplimente, ci cu o evaluare reală a stării de sănătate și a factorilor de risc: sănătate metabolică și cardiovasculară, compoziție corporală, masă musculară, sănătate osoasă, status hormonal și nutrițional. Prevenția eficientă începe prin a ști unde suntem.
Apoi aș investi în lucrurile aparent simple, dar cu impact major: masă musculară și mișcare, alimentație de calitate cu aport adecvat de proteine și fibre, somn suficient și regulat, gestionarea stresului și relații sociale sănătoase. Pentru femei, perioada de perimenopauză este și un moment important pentru a acorda mai multă atenție sănătății osoase, musculare, cardiovasculare și metabolice.
Și poate cea mai importantă schimbare este de perspectivă: să nu așteptăm apariția bolii pentru a investi în sănătate. La 40–50 de ani nu ne pregătim pentru bătrânețe, ci construim rezerva funcțională de care vom avea nevoie mai târziu. Ceea ce facem astăzi pentru mușchi, creier, inimă, oase și metabolism poate influența decisiv independența, vitalitatea și calitatea vieții peste 20–30 de ani.
Mulțumim, Alina Epure!
***
Pe Dr. Alina Epure o puteți întâlni pe 10 Octombrie, la deGalben (Piața Amzei, București), la TINEREȚTE FĂRĂ BRĂTÂNEȚE?, unde va susține un atelier la care participantele pot descoperi ce se întâmplă în corp și în creier atunci când stresul și suprasolicitarea devin constante și, mai ales, ce putem schimba pentru a ne recâștiga vitalitatea, claritatea și bucuria de a trăi.
Descoperă mai multe despre ceea ce va aborda în cadrul acestei ediții, aici.
Comentarii